Aceasta batranica de 87 de ani s-a inscris la facultate. Ce au facut colegii ei?

In prima zi de cursuri, profesorul nostru s-a prezentat si ne-a provocat sa alegem fiecare cate o persoana pe care nu o stim. M-am ridicat sa ma uit in jur… apoi am simtit o mana blanda atingandu-mi umarul. M-am intors si am vazut o batranica cu fata incretita zambind catre mine. Avea un zambet care o lumina.

“Buna, frumosule. Numele meu este Rose. Am 87 de ani. Pot sa te imbratisez?”

Am ras si i-am raspuns cu entuziasm: “Sigur ca puteti.” Si m-a strans puternic.

“De ce esti la facultate la o varsta atat de frageda, in loc sa te joci cu papusile?” – am intrebat-o.

A inceput sa rada… mi-am dat seama ca pot sa glumesc cu ea.

“Sunt aici pentru a intalni un sot bogat care sa ma intretina toata viata si caruia sa ii fac doi copii.” – a spus ea.

“Nu, serios.” – am intrebat-o. Eram foarte curios ce a motivat-o la o varsta atat de inaintata sa se apuce de facultate, o adevarata provocare as putea spune eu.

“Intotdeauna am visat sa merg la facultate. Acum am posibilitatea de a imi indeplini visul.” – a spus ea.
Dupa terminarea orelor, am mers la barul de jos si am baut un milkshake cu ciocolata. Am devenit prieteni imediat. In urmatoarele trei luni, in fiecare zi, mergeam la ore impreuna si vorbeam tot timpul. Am fost fascinat intotdeauna sa o ascult, parca era o comoara cu multe secrete frumoase pentru tine. Imi impartasea gratuit din intelepciunea si experienta ei.

Pe parcursul anului, Rose a devenit un simbol in campus, isi facea cu atata usurinta prieteni. Iubea sa se aranjeze, sa se imbrace si sa vorbeasca cu oamenii din jurul ei. Era plina de viata

.
La sfarsitul semestrului, am invitat-o pe Rose sa tina un mic discurs la petrecerea noastra. Nu voi uita niciodata ce a spus. S-a introdus si a urcat pe podium. In timp ce se pregatea, a scapat pe podea de trei ori cele cinci cartonase din mana ei. Destul de nervoasa si un pic jenata, s-a aplecat catre microfon si a inceput sa vorbeasca:

“Imi pare rau ca sunt atat de emotionata. Am renuntat la bere pentru Postul Mare… si acest wiskey pe care il beau acum ma moara. Niciodata nu voi reusi sa pun aceste cartonase in ordine. Da-le dracu! Uite ce am de spus.”

In timp ce noi muream de ras, ea si-a dres glasul si a continuat:

“Noi nu ne oprim din joaca pentru ca imbatranim. Imbatranim pentru ca ne oprim din joaca. Exista doar patru secrete pentru a ramane tanar, a fi fericit si a avea succes. Trebuie sa razi si sa gasesti umor in jurul tau in fiecare zi. Trebuie sa ai un vis. Cand iti pierzi visele, vei muri.

Avem atat de multi oameni in jurul nostru care sunt morti… si nici macar nu stiu asta. Exista o diferenta uriasa intre a creste si a imbatrani.

Daca ai 19 ani si stai in pat timp de un an intreg fara a face nimic productiv… vei face 20 de ani. Daca ai 87 de ani si stai in pat timp de un an fara a face nimic… vei face 88.

Oricine poate imbatrani. Acesta nu este un talent sau o abilitate. Ideea este sa crestem si sa gasim intotdeauna o oportunitate de a ne schimba. Sa nu avem niciun regret.

De obicei, persoanele in varsta, nu au regrete pentru ce au facut… ci mai degraba pentru lucrurile pe care nu le-au facut. Singurii oameni care se tem de moarte sunt cei cu regrete.”

Ea si-a incheiat discursul cantand.

La o saptamana dupa absolvire, Rose a murit pasnic, in somn. Peste 2000 de studenti au participat la inmormantarea ei in semn de tribut adus acestei femei minunate, care a fost un exemplu pentru noi. Ne-a invatat ca niciodata nu este prea tarziu pentru visele noastre. Oricand putem fi ceea ce ne dorim sa fim.
Impartaseste aceasta poveste cu prietenii si familia!

foto prima pagina: Voronin76, Shutterstock

---