De ce nu imi doresc copii?

Ce am sa va spun va va ingrozi pe multi dintre voi… nu vreau copii… NICIODATA.

Stiu ca multi dintre voi se intreaba probabil care este motivul pentru care refuz bucuria maternitatii. Altii deja ma vad o persoana foarte rea. Insa inainte de a ma numi o vrajitoare fara suflet, va rog sa ma ascultati.

Am avut o copilarie ideala, dar am stiut de la o varsta foarte tanara ca nu imi doresc copii. Am avut o colectie de papusi, dar animalele familiei primeau mai multa atentie din partea mea. Chiar si acum am doi catei dragalasi, micuti, pe care ii trateaza precum copiii mei – cred ca unele lucruri nu se schimba niciodata.

Imediat ce am ajuns in anii adolescentei, am inceput sa spun in gura mare ca nu imi doresc copii. La inceput, prietenii si parintii mei au crezut ca trec printr-o faza mai ciudata, insa anii au trecut – si parerea mea nu s-a schimbat.

Contrar parerilor tuturor, instinctul matern nu loveste orice femeie ca pe un tren de marfa. Nu am fost niciodata o persoana careia sa ii placa copii si, sincera sa fiu, chiar nu imi place compania lor. Sigur, am intalnit si copii draguti insa, in adancul sufletului, stiu ca maternitatea nu este de mine.

Cu toate acestea, doar pentru ca nu vreau copii nu inseamna ca sunt mai putin femeie: am sentimente, protejez, iubesc. Unii oameni cred ca aceasta alegere a mea de “a nu procrea” este un act de egoism. Altii spun ca este mana diavolului. Am jignit personal destule persoane cand am spus ca nu vreau sa cresc in mine un copil timp de noua luni pentru ca mai apoi sa il cresc si sa fiu resposanbila pentru el inca 18 ani.

De ce imi place viata mea fara copii? Am parte doar de beneficii: dorm cat vreau, ma uit cand vreau la filme, fara ca nimeni sa ma deranjeze si calatoresc in lumea intreaga. Am o cariera pe care nu vreau sa o pun pe plan secund – detin un loc de munca important la o companie de prestigiu – si sunt, de asemenea, makeup artist profesionist si model part time. Ce pot sa spun? Imi place sa fiu super ocupata. Stiu ca este posibil sa lucrezi si sa fii si mama… felicitari tuturor femeilor care au reusit asta!... insa nu cred ca este ceva ce eu as putea face cu succes.

Insa nu toata lumea ma intelege. Uneori, cand spun cuiva ca nu vreau copii, incepe o discutie lunga si dificila pentru mine.

“Iti vei schimba parerea”.

Poate ca sunt indecisa cu privire la o multime de lucruri… la dracu, uneori imi ia mult timp sa ma hotarasc cu ce pantofi sa ma incalt. Aceasta decizie, totusi, este una cu care traiesc de o viata.. si nu mi-o voi schimba.

“Parintii tai te-au avut pe tine.”

Acest lucru este adevarat… m-au avut pentru ca au vrut copii.

“Esti foarte egoista.”

Cred ca ar fi un act si mai mare de egoism din partea mea daca as avea un copil in conditiile in care eu urasc sa fiu mama.

“Ai fi o mama extraordinara!”

Nu am nicio indoiala ca as fi o mama uimitoare: iubesc filmele Disney, jucariile, papusile si am o gramada de energie. Sunt mai degraba un copil intr-un corp de om mare.

“Cine va avea grija de tine cand vei fi batrana?”

Si eu ma gandesc la asta din cand in cand… dar chiar daca as avea un copil asta nu inseamna neaparat ca va avea grija de mine cand nu ma voi mai putea descurca singura.

“Deci… nu vrei o familie? Nici sa te casatoresti?”

Societatea noastra nu intelege ca “familia” poate fi definita in numeroase moduri. Doar pentru ca nu vreau copii nu inseamna ca nu vreau sa ma casatoresc sau sa pastrez legatura cu rudele sau prietenii mei.

Daca exista o femeie pe care o cunosti care nu vrea copii, nu o arata cu degetul. Trebuie sa intelegem ca feminitatea si maternitatea nu se pot inlocui una cu cealalta.

Articol scris de Janine James si publicat in viralwomen.com

foto prima pagina Coffeemill, Shutterstock

---