Parerea lui: Frica vs. Iubire
publicat pe 8 Mai 2009
Astazi este o luna de cand am avut discutia despre despartire cu D. (ultima oara cand am vazut-o).
Motto:
“Intre societatea bazata pe frica si societatea bazata pe iubire va exista dintotdeauna un conflict ireconciliabil, in sensul ca cel ce iubeste se va sacrifica pentru ca cel caruia i-e frica sa invete sa iubeasca. ” [sursa necunoscuta]
SMS-urile pe care mi le-a trimis D. acum 4 saptamani:
“De azi inainte te rog sa uiti ca exist. [...] M-am saturat de toate tampeniile spuse de tine care nu au de a face cu realitatea pe care tb [acest "trebuie"... de fapt este o limitare autoimpusa] sa o accepti. trezeste-te din lumea imaginara in care traiesti!“…
…caruia eu i-am raspuns cu “Atunci cand vei intelege si vei respecta ca exista mai multe realitati diferite, vei intelege si cum dai putere celor pe care le negi. Te iubesc.“
Ea mi-a raspuns: “Stii ceva? Nu ai facut altceva decat sa-mi confirmi gradul de nebunie pe care il ai. Trateaza-te [Asta vine de la o persoana care a avut 2 relatii sentimentale simultan vreme de 3 luni, considera normal sa fie intretinuta de un barbat fara sa faca nimic, nici macar sa-l respecte sau sa-i fie fidel, si care considera faptul ca eu i-am fost fidel "problema mea"] Ignorarea este cea mai inteligenta miscare. Adio!“
Pe fundalul acestor mesaje, care arata cum pe langa ca a dat cu bata in balta prin modul in care a demonstrat lipsa de maturitate si respect de sine prin cum m-a parasit, a mai tinut si sa rasuceasca cutintul in rana, tin sa reiau si sa completez/reiau niste idei nu tocmai noi…
Pentru anumite persoane, frica este un mod de viata. Este o aventura in cautarea securitatii, a sigurantei. Bineinteles, o siguranta care sa asigure un stil de viata confortabil. Probabil ca cine a citit blogul stie ideea… dar sa vedem cum se aplica ea la scara larga, mai exact in manipularea maselor, pentru ca acesta este un fenomen foarte interesant de observat inclusiv la nivel social, sociologic si politic.
Personajul lui Robert DeNiro in geniala si clasica satira politica “Wag the Dog” (1997, R. Barry Levinson si nominalizare la Oscarul pentru scenariu), arata in aceste doua minute de dialog argumentativ, fata de personajul lui Denis Leary, modul in care, daca nu mai exista ceva real de care sa ne fie frica, se gasesc lucruri care sa antreneze aceasta frica… si bineinteles, sunt si persoane si grupuri de interese care sa se foloseasca de aceasta intr-o maniera concertata…
Frica este opusul libertatii
Fiecare persoana are in sine o anumita flacara, o anumita constiinta care asteapta sa straluceasca, sa se implineasca, nu-i asa? Unii cred ca aceasta flacara ramane pentru tot restul vietii vie in oameni, ascunsa undeva in adanc si poate asa e, dar eu nu cred (cel putin nu inca). In Biblie se vorbeste despre “a-i lasa pe morti sa-si ingroape mortii”. Si atunci cand am ajuns la asta, m-am oprit si m-am intrebat: “cum se poate intampla asta inca din timpul vietii?”, iar explicatia pe care am gasit-o este ca unii oameni
pur si simplu prefera sa-si adoarma constiinta, sa gaseasca niste explicatii rationale in urma unor analize, a ceea ce cred ca vor, a ceea ce cred ca au nevoie, a ceea ce cred ca e posibil, uneori ignorand crunt anumite fapte si realitati si construindu-si o iluzie asupra realitatii pe care si-o sprijina construind in jurul lor un mediu care sa le confirme si sa le incurajeze aceasta iluzie. Poate din frica de a nu fi confruntati cu realitatea ca a iubi pe cineva este mai usor decat sa traiesti cu persoana pe care o iubesti cu adevarat. “A iubi inseamna a trudi. Fara truda, iubirea moare, iar fiecare om vrea sa evite asta.” (din Reversal of Fortune, 1991, R. Barbet Schroeder)
Oamenii isi construiesc casa linistii sufletelor lor. Desigur, uneori confunda confortul cu linistea sufleteasca. Si, ca orice casa, este important sa reziste la orice fel de cutremur sau intemperie. Numai ca unele nu rezista. Si atunci m-am oprit din nou si m-am intrebat: “Oare ce anume face ca aceasta casa sa nu ramana in picioare?”
Iar raspunsul pe care l-am gasit este ca frica este cea care ne incuraja (!) sa renuntam chiar si la ceea ce avem atunci cand nu stim ce vrem. Frica este opusul iubirii. Daca iubirea este cea care nu va cadea niciodata, dupa cum spune in Biblie, atunci frica este singura care are puterea, atunci cand o lasam, sa indeparteze dragostea.
“Much fear I sense in you.
Fear leads to anger.
Anger leads to hate.
Hate leads to suffery.”
spune Yoda in Star Wars. Episode I. The Phantom Menace (1999, R. George Lucas)
Calea fricii presupune obligatii, conditii, reguli, “daca” si “trebuie”, raneste, ignora orice respect, chiar si pentru sine, implica dorinta de a-l controla pe celalalt, este lipsita de amabilitate, ne face sa ne para rau pentru altii, implica agresivitate, tristete, depresie, gelozie, tradare, este egoista – se gandeste la ea insasi, judeca si se simte vinovata, creeaza imagini in privinta celorlalti, blocheaza comunicarea, presupune lipsa dreptatii, plateste de mai multe ori pentru aceeasi greseala., este foarte miloasa (mila=frica+lipsa de respect).
Calea iubirii presupune respectul reciproc, respectul fata de toata lumea, responsabilitatea, este plina de generozitate, este neconditionata, plateste o singura data pentru o greseala, face dreptate, este justa si este intotdeauna amabila, lasa persoana asa cum este, implica compasiune (compasiune=iubire+respect reciproc).
Iubirea are calitatea de a creste atunci cand daruiesti si de a se diminua cand o tii doar pentru tine.
Sursa: blogul Din Dragoste pentru D.
Autorul blogului Din Dragoste pentru D. s-a oferit sa ne impartaseasca secretele gandirii masculine prin intermediul unor posturi pe blogul sau. Asadar, ramaneti in continuare pe Kudika pentru a descifra impreuna modul in care privesc lumea, gandesc si, mai ales, iubesc barbatii!
Motto:
“Intre societatea bazata pe frica si societatea bazata pe iubire va exista dintotdeauna un conflict ireconciliabil, in sensul ca cel ce iubeste se va sacrifica pentru ca cel caruia i-e frica sa invete sa iubeasca. ” [sursa necunoscuta]
SMS-urile pe care mi le-a trimis D. acum 4 saptamani:“De azi inainte te rog sa uiti ca exist. [...] M-am saturat de toate tampeniile spuse de tine care nu au de a face cu realitatea pe care tb [acest "trebuie"... de fapt este o limitare autoimpusa] sa o accepti. trezeste-te din lumea imaginara in care traiesti!“…
…caruia eu i-am raspuns cu “Atunci cand vei intelege si vei respecta ca exista mai multe realitati diferite, vei intelege si cum dai putere celor pe care le negi. Te iubesc.“
Ea mi-a raspuns: “Stii ceva? Nu ai facut altceva decat sa-mi confirmi gradul de nebunie pe care il ai. Trateaza-te [Asta vine de la o persoana care a avut 2 relatii sentimentale simultan vreme de 3 luni, considera normal sa fie intretinuta de un barbat fara sa faca nimic, nici macar sa-l respecte sau sa-i fie fidel, si care considera faptul ca eu i-am fost fidel "problema mea"] Ignorarea este cea mai inteligenta miscare. Adio!“
Pe fundalul acestor mesaje, care arata cum pe langa ca a dat cu bata in balta prin modul in care a demonstrat lipsa de maturitate si respect de sine prin cum m-a parasit, a mai tinut si sa rasuceasca cutintul in rana, tin sa reiau si sa completez/reiau niste idei nu tocmai noi…
Pentru anumite persoane, frica este un mod de viata. Este o aventura in cautarea securitatii, a sigurantei. Bineinteles, o siguranta care sa asigure un stil de viata confortabil. Probabil ca cine a citit blogul stie ideea… dar sa vedem cum se aplica ea la scara larga, mai exact in manipularea maselor, pentru ca acesta este un fenomen foarte interesant de observat inclusiv la nivel social, sociologic si politic.
Personajul lui Robert DeNiro in geniala si clasica satira politica “Wag the Dog” (1997, R. Barry Levinson si nominalizare la Oscarul pentru scenariu), arata in aceste doua minute de dialog argumentativ, fata de personajul lui Denis Leary, modul in care, daca nu mai exista ceva real de care sa ne fie frica, se gasesc lucruri care sa antreneze aceasta frica… si bineinteles, sunt si persoane si grupuri de interese care sa se foloseasca de aceasta intr-o maniera concertata…
Frica este opusul libertatii
Fiecare persoana are in sine o anumita flacara, o anumita constiinta care asteapta sa straluceasca, sa se implineasca, nu-i asa? Unii cred ca aceasta flacara ramane pentru tot restul vietii vie in oameni, ascunsa undeva in adanc si poate asa e, dar eu nu cred (cel putin nu inca). In Biblie se vorbeste despre “a-i lasa pe morti sa-si ingroape mortii”. Si atunci cand am ajuns la asta, m-am oprit si m-am intrebat: “cum se poate intampla asta inca din timpul vietii?”, iar explicatia pe care am gasit-o este ca unii oameni
pur si simplu prefera sa-si adoarma constiinta, sa gaseasca niste explicatii rationale in urma unor analize, a ceea ce cred ca vor, a ceea ce cred ca au nevoie, a ceea ce cred ca e posibil, uneori ignorand crunt anumite fapte si realitati si construindu-si o iluzie asupra realitatii pe care si-o sprijina construind in jurul lor un mediu care sa le confirme si sa le incurajeze aceasta iluzie. Poate din frica de a nu fi confruntati cu realitatea ca a iubi pe cineva este mai usor decat sa traiesti cu persoana pe care o iubesti cu adevarat. “A iubi inseamna a trudi. Fara truda, iubirea moare, iar fiecare om vrea sa evite asta.” (din Reversal of Fortune, 1991, R. Barbet Schroeder)Oamenii isi construiesc casa linistii sufletelor lor. Desigur, uneori confunda confortul cu linistea sufleteasca. Si, ca orice casa, este important sa reziste la orice fel de cutremur sau intemperie. Numai ca unele nu rezista. Si atunci m-am oprit din nou si m-am intrebat: “Oare ce anume face ca aceasta casa sa nu ramana in picioare?”
Iar raspunsul pe care l-am gasit este ca frica este cea care ne incuraja (!) sa renuntam chiar si la ceea ce avem atunci cand nu stim ce vrem. Frica este opusul iubirii. Daca iubirea este cea care nu va cadea niciodata, dupa cum spune in Biblie, atunci frica este singura care are puterea, atunci cand o lasam, sa indeparteze dragostea.
“Much fear I sense in you.
Fear leads to anger.
Anger leads to hate.
Hate leads to suffery.”
spune Yoda in Star Wars. Episode I. The Phantom Menace (1999, R. George Lucas)
Calea fricii presupune obligatii, conditii, reguli, “daca” si “trebuie”, raneste, ignora orice respect, chiar si pentru sine, implica dorinta de a-l controla pe celalalt, este lipsita de amabilitate, ne face sa ne para rau pentru altii, implica agresivitate, tristete, depresie, gelozie, tradare, este egoista – se gandeste la ea insasi, judeca si se simte vinovata, creeaza imagini in privinta celorlalti, blocheaza comunicarea, presupune lipsa dreptatii, plateste de mai multe ori pentru aceeasi greseala., este foarte miloasa (mila=frica+lipsa de respect).
Calea iubirii presupune respectul reciproc, respectul fata de toata lumea, responsabilitatea, este plina de generozitate, este neconditionata, plateste o singura data pentru o greseala, face dreptate, este justa si este intotdeauna amabila, lasa persoana asa cum este, implica compasiune (compasiune=iubire+respect reciproc).
Iubirea are calitatea de a creste atunci cand daruiesti si de a se diminua cand o tii doar pentru tine.
Sursa: blogul Din Dragoste pentru D.
Autorul blogului Din Dragoste pentru D. s-a oferit sa ne impartaseasca secretele gandirii masculine prin intermediul unor posturi pe blogul sau. Asadar, ramaneti in continuare pe Kudika pentru a descifra impreuna modul in care privesc lumea, gandesc si, mai ales, iubesc barbatii!