Parerea lui: Frica vs. Iubire

Astazi este o luna de cand am avut discutia despre despartire cu D. (ultima oara cand am vazut-o).

Motto:

“Intre societatea bazata pe frica si societatea bazata pe iubire va exista dintotdeauna un conflict ireconciliabil, in sensul ca cel ce iubeste se va sacrifica pentru ca cel caruia i-e frica sa invete sa iubeasca. ” [sursa necunoscuta]

SMS-urile pe care mi le-a trimis D. acum 4 saptamani:

“De azi inainte te rog sa uiti ca exist. [...] M-am saturat de toate tampeniile spuse de tine care nu au de a face cu realitatea pe care tb [acest "trebuie"... de fapt este o limitare autoimpusa] sa o accepti. trezeste-te din lumea imaginara in care traiesti!“…

…caruia eu i-am raspuns cu “Atunci cand vei intelege si vei respecta ca exista mai multe realitati diferite, vei intelege si cum dai putere celor pe care le negi. Te iubesc.“

Ea mi-a raspuns: “Stii ceva? Nu ai facut altceva decat sa-mi confirmi gradul de nebunie pe care il ai. Trateaza-te [Asta vine de la o persoana care a avut 2 relatii sentimentale simultan vreme de 3 luni, considera normal sa fie intretinuta de un barbat fara sa faca nimic, nici macar sa-l respecte sau sa-i fie fidel, si care considera faptul ca eu i-am fost fidel "problema mea"] Ignorarea este cea mai inteligenta miscare. Adio!“

Pe fundalul acestor mesaje, care arata cum pe langa ca a dat cu bata in balta prin modul in care a demonstrat lipsa de maturitate si respect de sine prin cum m-a parasit, a mai tinut si sa rasuceasca cutintul in rana, tin sa reiau si sa completez/reiau niste idei nu tocmai noi…

Pentru anumite persoane, frica este un mod de viata. Este o aventura in cautarea securitatii, a sigurantei. Bineinteles, o siguranta care sa asigure un stil de viata confortabil. Probabil ca cine a citit blogul stie ideea… dar sa vedem cum se aplica ea la scara larga, mai exact in manipularea maselor, pentru ca acesta este un fenomen foarte interesant de observat inclusiv la nivel social, sociologic si politic.