In fiecare vineri seara, in creierele arse dupa saptamana de munca, bubuie chemarea weekend-ului, la care noi raspundem imbracandu-ne de club si pregatindu-ne de... orice nebunie! Cand vorbesc despre moda, aici pe Kudika si in orice alt context social, pornesc de la premisa ideala ca femeile se imbraca frumos pentru a se simti bine in propria lor piele. Dar daca luam in considerare cat de mult adevar e incapsulat in zicala “Sufera baba la frumusete”, si la cat de multa durere ne oferim voluntare cand incaltam o pereche de pantofi cu tocuri, probabil ca adevarul e putin mai nuantat. Intr-un interviu acordat recent pentru AceShowbiz.com in culisele unui eveniment din cadrul Fashion Week, actrita Lisa Edelstein isi dadea cu parerea pe tema asta, iar raspunsul ei mi se pare perspicace foc: “Modul in care se imbraca femeile tine de celelalte femei. Ii au in vedere si pe barbati cand o fac, da – dar e mai mult in ideea de a concura cu alte femei pentru atentia barbatilor.”
Consensul general este ca tipii (hetero) nu pun mare pret pe cum ne imbracam, preferandu-ne cat mai dezbracate – asadar costumatia de party/club/bar tine mai putin de ei, pe care un decolteu mai adanc ii da pe spate, cat mai degraba de restul demoazelelor cu care-si vor clati ochii masculii rasfatati de viata. Chiar si cel mai lenes ochi critic discerne intre “buna” si “traznet” cand pe ring baga pieptul la inaintare o duzina de tipesse. Dar intrebarea pe care mi-o pun eu este de ce ne straduim atata, si mai ales intr-o masura atat de vadit disproportionala fata de cat de mult efort depun ei, pentru o noapte de agatat!
Ei bine, se pare ca exista o motivatie intrinseca, de natura genetica si memetica, care ne determina sa vrem acelasi gen de barbat – e de inteles ca aceasta realitate (confirmata de varii studii, apropo) ne infioara, mai ales daca luam in calcul raportul dintre femei si barbati pe mica noastra Terra. Oricat de unice ne-ar placea noua sa ne consideram, iata ca pana si dorintele noatre cele mai intime pot fi extrapolate pe cale stiintifica, si generalizate intr-o serie de axiome. Insipid, dar adevarat.
Exista trei factori care ne influenteaza in alegerea unui tip: durabilitatea relatiei, atractia pe moment si... faza lunara in care ne aflam. Deci cand intalnim un potential partener fie ne gandim serios la posibilitatea unui viitor, fie ne lasam duse de val, (cat de cat) constiente ca totul va ramane la nivel de aventura, fie suntem la cheremul hormonilor (inconstient). Ca femei moderne, ne place sa credem ca am depasit stadiul in care urmam orbetic nasucul cand ne aflam in cea mai fertila perioada a lunii, si ne lipeam de masina de facut copii cea mai compatibila cu propria structura genetica. Asadar, sa ne axam atentia pe primele doua variante, cele mai cerebrale – “uitand”, in deplina cunostinta de cauza, ca trupul nostru trage la reproducere cu rezultate optime, si uneori cu atata sarg incat creierul e redus la tacere.
Consensul general este ca tipii (hetero) nu pun mare pret pe cum ne imbracam, preferandu-ne cat mai dezbracate – asadar costumatia de party/club/bar tine mai putin de ei, pe care un decolteu mai adanc ii da pe spate, cat mai degraba de restul demoazelelor cu care-si vor clati ochii masculii rasfatati de viata. Chiar si cel mai lenes ochi critic discerne intre “buna” si “traznet” cand pe ring baga pieptul la inaintare o duzina de tipesse. Dar intrebarea pe care mi-o pun eu este de ce ne straduim atata, si mai ales intr-o masura atat de vadit disproportionala fata de cat de mult efort depun ei, pentru o noapte de agatat!
Ei bine, se pare ca exista o motivatie intrinseca, de natura genetica si memetica, care ne determina sa vrem acelasi gen de barbat – e de inteles ca aceasta realitate (confirmata de varii studii, apropo) ne infioara, mai ales daca luam in calcul raportul dintre femei si barbati pe mica noastra Terra. Oricat de unice ne-ar placea noua sa ne consideram, iata ca pana si dorintele noatre cele mai intime pot fi extrapolate pe cale stiintifica, si generalizate intr-o serie de axiome. Insipid, dar adevarat.
Exista trei factori care ne influenteaza in alegerea unui tip: durabilitatea relatiei, atractia pe moment si... faza lunara in care ne aflam. Deci cand intalnim un potential partener fie ne gandim serios la posibilitatea unui viitor, fie ne lasam duse de val, (cat de cat) constiente ca totul va ramane la nivel de aventura, fie suntem la cheremul hormonilor (inconstient). Ca femei moderne, ne place sa credem ca am depasit stadiul in care urmam orbetic nasucul cand ne aflam in cea mai fertila perioada a lunii, si ne lipeam de masina de facut copii cea mai compatibila cu propria structura genetica. Asadar, sa ne axam atentia pe primele doua variante, cele mai cerebrale – “uitand”, in deplina cunostinta de cauza, ca trupul nostru trage la reproducere cu rezultate optime, si uneori cu atata sarg incat creierul e redus la tacere.
Kudika pe Facebook
Kudika pe Google+
Kudika pe Twitter
Kudika prin Rss