Ne-am obisnuit sa auzim de cazuri in care barbatii dau cu piciorul la relatii de durata sau chiar casnicii considerate trainice pentru o aventura de o noapte. In mentalul comun barbatii inseala mai mult decat femeile. In realitate femeile fac eforturi considerabile de a-i prinde din urma. Infidelitatea feminina nu e cu nimic mai prejos decat cea masculina. Mai stim si ca barbatii inseala adesea pentru ca pot, pentru ca li se ofera ocazia. Sa fie aceeasi situatie si in cazul femeilor? Nu putem sa nu ne intrebam daca suntem si noi, femeile, construite dupa acelasi tipar, daca actiunile noastre sunt motivate de aceleasi frustrari, necesitati sau instincte. Si in cazul in care suntem la fel, nu inseamna ca poate omul nu e construit sa fie monogam?Blaise Pascal spunea ca “inima are ratiuni pe care ratiunea nu poate sa le cunoasca”, cu alte cuvinte probabil ca nu vom putea niciodata intelege total trairile si motivele din spatele actiunilor unui om. Putem totusi sa bajbaim in intuneric in speranta de a gasi ceva concret. Printre putinile lucruri ce par a reiesi dintr-o comparatie intre femei si barbati in aceasta privinta e ca femeile se implica emotional atunci cand inseala. Poate ca, pe de o parte, asta face ca actiunile lor sa fie mai usor condamnabile, nu inseala doar cu trupul, inseala si cu inima. Mult femei care au inselat au declarat mai apoi ca intr-un fel inexplicabil au iubit doi oameni in acelasi timp: sotul si amantul.
In fapt, motivele pentru care femeile inseala sunt variate, ca si in cazul barbatilor, insa, in general, se incadreaza in alta gama emotionala sau instinctuala decat cele masculine. Femeile inseala, in primul rand, deoarece au nevoie de intimitate emotionala. Poate ca veti rade la gandul ca cineva cauta intimitate alaturi de un strain mai degraba decat sa incerce sa o construiasca acasa alaturi de partenerul de viata.

