Parerea lui Radu: " Decolteul exista ca sa fie privit!"

Un text de Radu Buzaianu

Trei baieti la o masa. Intre ei o fata seriosa, importanta si decoltata. Stau, vorbesc si beau cafele. E oarecum dimineata. Probabil sunt in pauza. Colegi de birou. Din gesturi isi vehiculeaza cu diplomatie aceasta relatie profesionala.

Si de aici incepe problema. E o scena pe care o stim. Am jucat in ea cu totii. Fiecare de-o parte si de alta a baricadei. Ca e o baricada. De-o parte si de alta a ei, ne uneste ceea ce ne si desparte apoi: un tip de ipocrizie, profesionist disimulata. Si tot acest front de lupta si incrucisare de priviri pleaca de dimineata. De cand ea si-a ales aceasta tinuta insinuanta. Femeile au un soi de ipocrizie candida. Acel decolteu asezat nemilos face ca in tot parcursul zilei privirile sa fie conotative. Si directionate precis.

Si ne intoarcem la cafenea. Pe de-o parte ea si-a luat o bluza care si imbraca, dar mai dezbraca. Absolut simultan. Pe de alta parte tot ea se simte deranjata de faptul ca privirile se axeaza mai mult pe decolteu si mai putin pe dansa, ca persoana, evident. Dar asa sunt barbatii, superficiali, it’s written all over her face”. E gata oricand sa-l faca vraiste, in legitima aparare drept exemplu, pe unul dintre ei, cei care se holbeaz . Ca acesta e termenul care fotografiaza situatia. Si asta paradoxal.

Sa fim rezonabili, decolteul exista ca sa fie privit. Ea insa e gata sa-i puna la punct: “Te uiti si tu discret. Nu te holbezi”. Adica te uiti, dar usor ipocrit. Mimezi dezinteresul. Asa ajung la cei trei baieti de la masa, foarte probabil condamnati la ipocrizie. Vorbim, gesticul m, bem cafea, ne facem ca nu vedem. Ce capacitate au cei trei sa anuleze interesul sexual extrem de prezent la barbati? Teoretic mult mai prezent decat la femei.

Aproape nedrept mai mult. Sansele sunt minime. Nu spun ca-i imposibil. Spun doar ca teoretic decolteul determin multa ipocrizie.

Ea si-l aranjeaza discret de cate ori are ocazia. Semn ca ar conta cumva pe el. Ei arunca priviri conotative. Semn ca nu le este indiferent. Apoi se ridica impreuna si pleaca profesionist, probabil spre birou. Ei cu frustrarea celui care doar priveste, ea cu frustrarea celei neapreciate. Ca om.