Virgil Iantu: 'Astazi privesc lucrurile mai linistit'

Virgil Iantu e dintre prezentatorii de care ni se mai face dor. Avea in felul lui de a fi ceva ce a ramas. Un tip de suspans cu care-si privea interlocutorii. Un fel de seriozitate hazlie cu care vorbea cu copiii. Uneori ni se face dor de Virgil Iantu. Si atunci ii punem cateva intrebari, asteptand cand o fic azul sa se mai si intoarca.

Interviu realizat de Radu Buzaianu

Cum privesti lumea la varsta asta? La ce dai cea mai mare atentie acum?

Astazi privesc lucrurile mai linistit, mai relaxat si sunt atent la lucrurile importante si la tot ce am primit. Fac din cand in cand un inventar al “darurilor”, acestea fiind familia, oamenii pe care i-am intalnit, prietenii, parcursul profesional si ma bucur de toate. Aceasta liniste ma motiveaza sa merg mai departe, incercand sa fac si mai multe lucruri si, daca se poate, acestea sa fie noi si diverse. Sunt foarte atent si la dezvoltarea personala care ma ajuta foarte mult in tot ce fac si in plan profesional.

Privind in urma, ce-ti lipseste din ce aveai?

Poate ca imi lipseste linistea strazilor, duminica in timp de vara cand nimic nu misca, poate doar un tramvai gol de la care lipsea si vatmanul, mingea dezumflata, noroiul, cazutul lantului de la bicicleta, pistolul si prastia pe care mi le faceam din crengi de copaci, televizorul alb negru, mirosul covorului pe care ma jucam cu masinutele si casa in care am crescut. Din fericire, atunci cand ma trezesc din nostalgie, ma uit in jur si ma bucur. Acum e altcineva la rand care aduna amintiri frumoase despre care sper sa isi aminteasca cu drag si alaturi de care imi retraiesc copilaria.

Pare ca ai tot ce ti-ai propus. Ce te bucura cel mai mult?

Poate suna desuet, dar in primul rand ma bucur de sanatatea celor din jurul meu si de a mea. Da, ma bucura si sa observ ca munca atator ani, inceputa de foarte mic, imi aduce astazi satisfactii. Ma bucura sa observ si prin ochii altora ca am ramas un om cu mintea intreaga si cu valori sanatoase, ma bucura familia, ma bucura orice plecare in vacanta, un meci, ma bucur cand ma joc cu fetita mea sau cu prietenii (inca mai avem aceleasi jocuri infantile), ma bucur cand cant, cand lucrez cu copiii, cand primesc un cadou…chiar ma bucur! Ma bucur enorm si cand pot oferi.

Dupa atatia ani de succese, care e cel mai mare, Virgil?

E greu sa definesti succesul. Mie imi place sa ii spun respect. Ma simt bine atunci cand imi este respectata munca sau felul de a fi. Nu pot ierarhiza neaparat o realizare profesionala, dar pot spune ca am avut sansa sa lucrez cu oameni care au dorit de la ei si de la mine performanta la un nivel foarte inalt.

Sunt si lucruri care te enerveaza?

Impostura, minciuna, lipsa de punctualitate si de respect reciproc, lipsa de onoare, de demnitate si lipsa asumarii. Le intalnim zilnic la nivelul cel mai inalt.

Ma gandeam la emisiunea ta, “Vrei sa fii miliardar”. Te-ai gandit sa te intorci?

Eu sunt aici. Imi doresc sa revin si as face-o oricand, in conditiile in care contextul profesional va fi unul de nivelul celui cu care sunt obisnuit. Am invatat multe in televiziune, am acumulat multa experienta si sunt deschis sa invat si de acum incolo. Vom vedea…

Cand ai plecat la drum in viata aceasta, cine ai vrut sa fii?

Cand am plecat la drum nici nu stiam pe ce lume traiesc. Am avut un drum profesional destul de drept, coerent, in aceeasi zona de exprimare. Nu imi imaginez astazi ce as fi putut sa fac. Poate astronomie, fizica…

Daca ar fi sa poti canta o singura piesa o viata intreaga, pe care ai alege-o? Si de ce?

“What a wonderful word”. Ascultati-o cu ochii inchisi si o sa simtiti de ce.

Sursa foto: Facebook

---