Doi

Prima data cand am plans fiind constienta ca o fac dintr-o senzatie ce nu era nici durere fizica, nici suferinta si nici frica a fost cand fratiorul meu geaman ramasese prins sub o scara ce cazuse pe el, iar eu n-aveam puterea s-o ridic si nici n-aveam pe cine sa chem in ajutor, fiindca abia invatasem sa vorbesc. Cea mai mare prima dezamagire din viata a fost cand impreuna cu acelasi fratior am realizat ca pamantul nu e de ciocolata si ca de fapt are un gust chiar amar.

Cea mai de demult amintire de fericire a fost cand reusisem, impreuna cu fratiorul, sa punem scaune pe diverse alte chestii, sa ajungem la usa de sus a sifonierului si sa despachetam de acolo cadourile pe care ni le luasera parintii de Craciun, iar cea mai ghidusa faza de care imi amintesc e ca tot atunci, neatrasi de puloverele ce urma sa le primim, am mancat in graba toate bomboanele si ciocolatelele din punga si apoi am pus-o la loc, fara sa recunostem vreodata ca am facut noi asa ceva.

Prima si cea mai mare sperietura adevarata din viata mea a fost cand, pe-un drum dintr-o ferma dubioasa pe care ma plimbam cu niste fete cu mult mai mari pentru cei 3-4 ani ai mei fratiorul geaman mi-a sarit din senin dintr-un boschete cu o masca de gaze pe fata. Ca atunci nu-mi amintesc sa mai fi fost atat de socata si multa vreme am fost convinsa ca ala era de fapt un extraterestru.

Prima realizare de care sunt mandra cu-adevarat a fost cand, cu fratiorul geaman alaturi am facut mari vreo 3 catelusi abandonati in aceeasi ferma dubioasa, aducandu-le in fiecare zi orez cu lapte pus in pungute gaurite la colturi, si de la care spre surprinderea noastra catelusii chiar sugeau..

Cea mai mandra am fost cand pentru prima data de la 7 ani de convietuire pe pamant alaturi de fratior, odata cu inceperea scolii ai mei au renuntat la a ne cumpara haine la fel, la care difereau doar culorile.Cel mai rusinata eram cand, in clasa intai si a doua a, fratiorul ii arata invatatoarei poezioarele, povestioarele, desenele si ce mai faceam eu, iar aceasta ma lauda fara sa vreau in fata intregii clase.

Cea mai bucuroasa am fost cand, alaturi de fratiorul geaman am reusit, abia undeva prin aprilie sa strangem destui bani, alaturi de aia pe care-i primisem la colinde si sa ne luam un set zoo de animalute din plastic la care salivam in fiecare zi dupa scoala la vitrina librariei. Stranseseram dublul de bani in pusculita, asa ca ne-am luat si un set de scafandri de razboi, dintre care cred ca mai am si-acum cativa.

---