Setari Cookie-uri

Explicatia psihologului: 11 lucruri din viata noastra care ne sug de energie

Am uitat cum este sa ne dozam energia, am uitat cum este sa ne bucuram de lucrurile marunte, am uitat sa ne relaxam, traim intr-un stres continuu pe o perioada lunga de timp.

fara energie
Omul este un sistem energetic deschis, in corpul uman existand un flux permanent de energie si substanta, cu mediul inconjurator, care se deplaseaza de la exterior catre interior si invers. Exista anumite sentimente, emotii si actiuni care ne seaca pur si simplu de energie, iar altele care ne dau bunastare si vitalitate.

In opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, oamenii erau mai fericiti acum doua decenii fata de prezent, deoarece acum acestia experimenteaza prea mult lucruri care sunt mari consumatoare de energie inutila, iar factorii de stres din spatele acestor actiuni genereaza sentimente si emotii tot mai puternice. “Oamenii sunt tot mai apatici. Dorm mai putin, mananca mai prost, nu isi gestioneaza bine timpul, stau prea mult la calculator, cu ochii in telefonul mobil, lucreaza haotic, iubesc haotic, vorbesc haotic. Haosul, in genere, este mare consumator de energie, atat fizica, dar mai ales psihica. Am uitat cum este sa ne dozam energia, am uitat cum este sa ne bucuram de lucrurile marunte, am uitat sa ne relaxam, traim intr-un stres continuu pe o perioada lunga de timp. Acest lucru conduce la oboseala cronica, pierderi de memorie, anxietate, depresie si, pana la urma, toate aceste stari se somatizeaza si se transforma in boli fizice”, explica psihologul.

Citește și:

Specialistul crede ca principalele motive, care conduc la un deficit considerabil de energie, sunt:

1. Alimentatia. “Din cauza consumului de alimente greoaie si mai ales din cauza combinarii nepotrivite dintre acestea, digestia este mai grea si duce astfel la un consum energetic mai mare. Totul porneste de la alimentatia de dimineata si cum reusim sa ne oferim energie si bunastare pentru toata ziua care se afla in fata noastra”, spune psihologul.

2. Organizarea proasta a activitatilor zilnice. “Asa cum mancam in graba, citim steril in graba, ne salutam vecinii in graba cand plecam spre serviciu, asa se intampla cu toate activitatile noastre zilnice. Nu mai facem un lucru calm, ci totul se petrece in viteza, in graba. Cand nu ne organizam bine activitatile zilnice si ne grabim in orice facem, rata de esec este tot mai mare. Cand esuam, ne enervam, cand ne enervam ne certam cu oameni, de la cearta apar despartirile, concedierile si marile drame. Daca ne-am face o lista de activitati, mai putine, dar mai clare, atunci am fi mult mai organizati si vom evita sa consumam energie inutila”, declara psihologul Laura Maria Cojocaru.

Citește și:

3. Nealternarea echilibrata a perioadelor de efort, fie el fizic sau intelectual, cu cele de relaxare. “Atunci cand relaxarea nu este determinata in mod constient, poate aparea starea de pasivitate, chiar plictiseala. Lucram prea mult, ne consumam prea mult, ne concentram prea mult pe lucruri inutile si uitam sa ne mai relaxam. Cel putin o data pe saptamana, avem nevoie de o pauza totala, in care sa mergem in parc, in care putem merge la picnic, in care sa vorbim mai mult cu cei dragi sau sa plecam departe de stres, intr-un city-break”, explica psihologul Laura Maria Cojocaru.

4. Angrenarea in activitati care depasesc limitele noastre de efort, asumarea prea multor responsabilitati. “Din dorinta de a demonstra sefului cat suntem de folositori, ne asuma activitati si responsabilitati tot mai mari, care exced fisa postului. Dupa o perioada de timp, vom constata ca nu am reusit sa ne impresionam seful, din cauza ca vom fi mereu obositi si nu am performat la capacitate maxima, iar acest lucru va aduce frustrare in viata noastra, pe care o vom descarca in toate planurile vietii. Aici intervine de cele mai multe, ori lipsa de asertivitate (puterea de a spune NU atunci cand nu vrem, nu putem, nu ne face placere, nu avem timp), care duce la supraaglomerare fizica, psihica, emotionala si inevitabil, la aparitia stresului”, explica specialistul.

Citește și:

5. Palavrageala. Atat exterioara (cu voce tare), cat si interioara (in gand). “Vorbaria duce la o risipa a energiei mentale, o eficienta mai slaba in actiuni, o slaba putere a rostirii (pentru a se face ascultate si intelese, aceste persoane sunt nevoite sa foloseasca mai multe cuvinte si cu o tonalitate mai mare), ceea ce duce la un consum energetic si mai mare, intrand astfel intr-un cerc vicios. Pe de alta parte, exista tot mai multe persoane care isi fac mereu planuri in gand, vorbesc foarte mult cu sinele, iar toate acestea il vor obosi la un moment dat, pana in punctul in care o sa aiba pierderi tot mai mari de memorie, o sa uite constant unde au ramas in discurs si isi vor pierde din coerenta”, spune psihologul Laura Maria Cojocaru.

Vizionare placuta


Kudika
31 Iulie 2017
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.