atacuri de panica

intrebare

menopauza- cum combatem simptomele ?

danielavarghes Postat pe 20 Ianuarie 2009 22:51
sufar si eu de aceste atacuri de panica care au inceput in urma unui deces din familie.am tinut un tratament cu Zoloft datorita faptului ca nu dormeam si nu se produce serotonina.m-am simtit bine pe perioada tratamentului care a durat 2 ani apoi treptat l-am intrerupt.la 5 luni crizele au revenit si acum am inceput tratamente naturiste respectiv Tinctura de talpa gastii,Tinctura de valerina,si doctorita care m-a tratat mi-a recomandat Lexotan sau Xanax jumatate dimineata si jumatate seara.am facut si 10 sedinte de acupunctura cu recomandarea dumneaei.pot sa spun ca aceste crize sant mai dese dar nu la fel de puternice ca prima data cand le-am facut,iar eu sper din tot sufletul sa inceteze de tot.este extrem de important gandirea pozitiva,sustinerea familiei si activitatile care va fac placere. la fel de important este sa nu intrati in panica in cazul in care va simtiti rau ci sa faceti tot posibilul sa va controlati mental sa va luati medicatia si sa stati linistiti pana trece.masajul este de foarte mare ajutor.mai puteti folosi medicamente homeopate care dau randament dar pe perioade lungi de timp.daca va pot fi de folos cu alte intrebari ma puteti contacta.va urez sanatate multa
Am aceiasi problema, nu am mers la nici un medic dat fiind faptul ca nu stiu cum sa descriu starile pe care le am , nu este ca atunci cand te doare o masea sau stomagul, pentru ca ar fi usor de explicat, imi este teama de a nu ajunge intr-un spital de psihiatrie, nu stiu care este cauza atacurilor mele de panica, si ceea ce este si mai rau este faptul ca mereu stau stresata si incordata ca ar putea sa revina , daca aveti un sfat pentru mine, ar fii bine venit! va multumesc
ioana2280 Postat pe 29 Ianuarie 2009 08:37
Psihoterapia este de foarte mare ajutor. La Centrul Medical Medicover, Puteti face psihoterapie cu Psiholog Elvira Alexandrescu. Detalii pe www.medicover.ro Capsulele cu sunatoare sunt bune, le gasiti la Plafar. MULT SUCCES!

carmenjatarel_yahoo_com Postat pe 9 Februarie 2009 06:27
Draga mea , te inteleg mai bine decat s-ar putea crede...Ai un doliu neparcurs pana la capat si in plus pierderea pe care ai suferit-o a "trezit" o panica mai veche de care probabil nu esti constienta inca. Din aceste motive, TE ROG ca pe o sora, du-te si fa consiliere psihologica si nu te mai intoxica cu pastile. Creierul tau e ok si nu are nevoie de "anestezie"...Sufletelul tau insa are nevoie de ajutor si tipa asa cum stie el mai bine in acest moment asadar asculta-l cu atentie si nu-l mai "ingropa" cu medicamente ! Risti sa faci o dependenta de ele si puterea ta interioara se va duce "de suflet" in curand...Sper sa aud de bine despre tine..
JP Postat pe 9 Februarie 2009 09:04
Atacuri de panica am facut si eu nenumarate tot in urma unui deces in familie.JP are dreptate sufletul tau are nevoie de ajutor.Si acum cand imi aduc aminte de crizele pe care le aveam ma ia cu fiori,ajungeam la urgenta de 3,4 ori de zi fara ca medicii sa-si dea seama ce am,aveam semnele vitale bune iar salvarea ma lua cazuta de pe strada.Dupa o luna o doctorita mi-a descoperit ceea ce am si mi-a recomandat consult psihiatric,am refuzat tratamente cu xanax si tot felul de prostii, simteam ca o iau razna,ma transformam pe zi ce trece luand o infatisare de om nebun.Salvarea mea? Un preot clarvazator,care asa cum a scris si JP, mi-a spus ca pierderea pe care am suferit-o mi-a trezit o panica mai veche, sufetul meu era chinuit si Preotul prin rugaciuni mi-a readus linistea.Iti multumesc Doamne ca m-am facut bine si nu am ajuns la spitalul de nebuni.
Gabriela2 Postat pe 9 Februarie 2009 09:32
ai mare dreptate rugaciunile si curatenia spirituala sunt cel mai bun tratament dar cel mai important este sa crezi cu adevarat si mereu si sa iti doresti foarte mult,cu adevarat...
anca65 Postat pe 9 Februarie 2009 10:31
daniela te rog mult vreau sa vb cu tine,prietenul meu are aceeasi problemna,adresa mea de e-mail este danutzacop@yahoo.com sau id mess: danutzacop mersi mult
danutzacop Postat pe 9 Februarie 2009 11:14
Si eu m-am confruntat cu acceasi problema dar ce m-a ajutat cel mai mult au fost 10 sedinte de terapie facute la psiholog,unde am invatat sa gandesc pozitiv.iti doresc multa sanatate !
ancaspaniol@yahoo.com Postat pe 9 Februarie 2009 11:28
prietenul meu are starile astea de foarte mult timp ca sa zic de 5-6 ani si inca nu a gasit modalitatea de a scapa de aceste atacuri d epanica.Suntem impreuna de 2 ani si credeti ma ca asa de greu imi este sa l vad ca se chinuie in modul asta.Lui ii este frica de moarte..ce poate fi mai grav decat frica d emoarte?Locuim in Londra de mai mult timp,el este de 12 ani aici,eu l-am cunoscut dupa,si vreau sa zic ca a fost la 100 de controale,ia pastile foarte multe si sunt constienta ca nu sunt bune pentru sanatatea lui...ce sa mai zic nu mai stiu...va rog cineva dintre voi care stie mai multe despre aceste stari,cineva care are idei despre aceste atacuri de panica ma poate adauga la acest id de messenger danutzacop va multumesc
danutzacop Postat pe 9 Februarie 2009 11:34
buna tuturor, si eu am avut f multe atacuri de panica in urma unei sperieturi care mi-a readus aminte de sperieturi mai vechi,(in timpul zilei eram mai bine dar tot aveam momemnte de spaima, iar seara, practic cum puneam capul pe perna eram f incordata, respiram greu, inghiteam greu, aveam o stare mare de tensiune, incercam sa fiu ff obosita ziua ca sa pot dormi noaptea). Imi era teama ca innebunesc, citeam pe interenet despre atacuri de panica, despre tulburari neurovegetative si autosugestia "isi facea treaba" INSA F IMPORTANT in tot acest timp in afara de cei dragi care au fost alaturi de mine cu toate ca in naumite momente nu-mi intelegeau spaima, am fost la Biserica, am stat de vorba cu duhovnicul meu, m-am spovedit,am spus rugaciuni si incet incet am devenit mai puternica si mi-am revenit, am trecut peste mi-am dat seama ca nu sunt nebuna. Inca mai am incercari de genul asta dar acum imi este mult mai usor sa trec peste ele, credinta este f importanta, rugaciunea, linistea sufleteasca. Si eu Ii multumesc lui Dumnezeu ca m-a ajutata sa trec peste si ma ajuta in continuare sa fiu asa cum trebuie sa fiu. (Am uitat sa mentionez ca eu de fel sunt un pic mai fricoasa nu intotdeauna, dar mai sunt). In fine sfatul meu este sa va rugati, sa mergeti la Biserica si de ce nu si la un psiholog si ei pot fi de mare ajutor ( eu una m-am dus direct la Biserica , asa am simtit). Cred ca linistea adevarata ti-o gasesti in Biserica, in rugaciune. Numai bine va doresc si multa liniste si pace sufleteasca!
Barac_gerogiana Postat pe 9 Februarie 2009 11:42
te rog sa folosesti tehnica autosugestiei(Couee):ZI DI ZI , MA SIMT DIN CE IN CE MAI BINE , DIN TOATE PUNCTELE DE VEDERE !poti apela la persoane specializate ; repeti aceasta fraza , continuu ,seara la culcare si dimineata la trezire ; subconstientul o va recepta si va intelege , vei vedea ce rezultata minunat vei avea; TREBUIE SA CREZI IN VALOAREA ACESTOR CUVINTE ! te rog de asemeni sa apelezi la ajutorul divin , spunand TATAL NOSTRU ,repetat , la culcare si trezire , patruzand semnificatia fiecarui cuvant ! ordinea in care vei spune , o alegi tu , asa cum simti ! deasemeni trebuie sa ti ragandesti alimentatia si sa faci miscare , adica gimnastica si mers pe jos zilnic , toate in functie de timpul ce l poti aloca !iti recomandhttp://www.youtube.com/watch?v=G7ZsFjUIsbE numai bine !
angela2000ro Postat pe 9 Februarie 2009 11:53
sunt cadru medical, astrolog si inforenergetician bioterapeut, am tratat un asemenea caz cu rezultate bune. declansarea unui asemenea atac au la origine sensibilitati aparte pentru fiecare caz si o disfunctie energetica care se instaleaza in timp la anumiti factori existenti in viata de zi cu zi. Este necesara o consultatie in care sa se puna in evidenta atat factorii declansatori cei existenti inaintea atacului, cat si cei ce au dus la evolutia in sine a cazului.cazurile trbuiesc tratate la timp pentru a nu permite o evolutie agravanta.daca considerii ca as putea venii in ajutorul tau scrie-mi si te voi contacta.ori ce discutie in aceste cazuri au o nota personalizata.
nicusor Postat pe 9 Februarie 2009 12:09
buna nicusor.poti adauga id de mess danutzacop si sa vb mai multe? multumesc
danutzacop Postat pe 9 Februarie 2009 12:14
Si eu am avut o perioada de aproape 2 ani cu crize de anxietate, atacuri de panica, care devenisera parca centrul existentei mele.Nu reuseam deloc sa trec peste, nu dormeam bine, mi-era frica sa raman singura chiar si in timpul zilei, eram convinsa ca am o boala psihica grava si o sa ajung intr-un spital de psihiatrie.Am fost la 2 dr psihiatri, care mi-au spus ac lucru: ca nu am nimic grav,ca e modul meu de a reactiona la stress(treceam intr-adevar printr-o perioada f stresanta), ca nu am nevoie de tratamente si ce am eu se trateaza prin autosugestie, printr-o gandire pozitiva, ca mai ales in randul studentilor simptomele respective apar frecvent. Mi-a fost greu sa cred asta la inceput deoarece ma simteam la capatul puterilor si nu vedeam nici o iesire dupa care am inceput incet incet sa ma conving ca intr-adevar nu e nimic patologic, ca simptomele respective mi le "induceam" practic singura din cauza stresului si nu erau cauzate de o boala grava. Asa ca, sfatul meu este sa cautati un doctor bun si daca nu este vorba de ceva patologic, de vreo boala psihica cronica(cum sunt depresiile grave de exemplu), nu va apucati sa va indopati cu pastile de tot felu.Si inca ceva, credinta chiar ajuta muuult, ca si sprijinul celor de langa tine.
madalina_nechifor Postat pe 9 Februarie 2009 12:25
Spun si eu la fel ca Gabriela : cel mai bine este sa incepi sa te rogi! Mergi la biserica, intreaba un preot, roaga-l sa te sfatuiasca; daca durerea este atat de marcanta , presupun ca faci randuielile necesare, adica pomeniri, parastase; trebuie sa ai constiinta impacata din punctul asta de vedere; si sa mai stii ca Dumnezeu ne ia la El pe fiecare in momentul cel mai favorabil noua pentru mantuire; asta a spus-o un mare duhovnic.Sunt convinsa ca rugaciunea va face mai mult decat orice medicament si orice psiholog, cat ar fi experimentat ( de altfel am auzit destui psiholog recomandand legatura cu biserica). Tine minte: acolo unde stiinta devine neputincioasa, Dumnezeu face minuni! Cat de odihnitor este sa auzi cuvantul Evangheliei: "credinta ta te-a mantuit! mergi in pace!"
alina2inunu Postat pe 9 Februarie 2009 12:27
m-ar fi bucurat un singur lucru..sa aibe putearea sa intre pe un forum ca acesta si sa vb depsre problema lui.El nici macar asta nu poate sa faca ,sa deshida subiectul despre ce problema are,sa vb despre atacuri de panica.Daca aude pe cineva vb despre asa ceva,imediat se panicheaza,il apuca frica(de moarte bine-nteles),si nu mai stie ce sa faca.Se invarte prin casa nu poate sa respire,nu are aer,isi pierde controlul.Cand este vorba de doctor sau de alte chestii care tin de atacuri de panica,se sperie foarte tare..
danutzacop Postat pe 9 Februarie 2009 12:51
Of....ma regasesc si eu in tot ce spuneti voi aici.... Eu am inceput sa le am anul trecut dupa ce m-am operat la nas si doua zile si doua nopti a trebuit sa respir doar pe gura. Oribil! Perioada a coincis si cu plecarea prietenului meu din tara asa ca a fost prea mult pentru mine cred...La inceput nici nu stiam despre ce e vorba...citisem ceva pe net insa nu eram sigura...Insa intr-o noapte am ajuns la urgenta si acolo mi s-a confirmat banuiala: atacuri de panica! Minunat, si acum ce fac? Incet, incet am inceput sa ma simt mai bine deoarece mi-am autoimpus sa resping senzatia de rau cand vine...Greu ce-i drept....Am observat ca de cate ori sunt stresata revin....Nu pot sa mai raman singura, eu care eram cea mai fericita cand ramaneam singura acasa....Am impresia ca nu imi mai pot controla gandurile si ca o sa innebunesc! Ma intreb oare vor trece vreodata??? Cred ca nu...Va trebui sa ma obisnuiesc sa traiesc cu ele si sa le domin...Dar cum??? Mi-e frica ca o sa jung la balamuc!!!
Gaby211081 Postat pe 9 Februarie 2009 13:17
Buna tuturor. Primele mele atacuri de panica au aparut cand mi-am schimbat viata (casa, job, oras, relatie). Au culminat in momentul cand aveam un job care nu imi placea (am ajuns si eu noaptea la urgenta crezand ca fac infarct). Am continuat sa ma fortez sa ma remarc in jobul despre care nu stiam atunci ca de fapt nu imi place (sunt o perfectionista). Si am ajuns la depresie. Asta dupa ce in 3 saptamani de concediu nu am putut sa ma bucur aproape de nimic din cauza atacurilor de panica severe. Asa am ajuns la psihiatru, fiindu-mi frica sa nu ajung la tendinte de sinucidere. Am inceput un tratament f usor cu Serlift si Mianserin(doze minimale de calmante), timp de 3 luni. In paralel, am inceput psihoterapia cu un om minunat care m-a scos din ceata si m-a ajutat sa inteleg ca de fapt cauza atacurilor de panica este anxietatea acumulata in timp. Am descoperit un lung sir de evenimente din viata mea care m-au adus aici. M-am redescoperit pe mine insami. Acum am un nou job, un iubit minunat cu care ma si casatoresc anul acesta. Am invatat sa vad ca nu se intampla nimic daca intrazii 20 de minute la birou si nici daca nu fac ceva asa de perfect cum vreau eu. Ca nu pot sa fiu perfecta in tot ceea ce fac si ca e ok sa fie asa. Dar cel mai important e ca in momentul cand am inteles toate acestea, m-a cuprins o liniste interioara profunda care imi permite sa ma bucur de viata si sa inteleg viata. Asta insa nu vine imediat. Fac terapie de 5 luni (la inceput 2 sedinte pe saptamana, apoi cate una). Psihoterapeutul meu se numeste Daniela Irimia si o recomand cu caldura. Toate cele bune.
Olivia07 Postat pe 9 Februarie 2009 13:41
Nu are rost sa iei atatea pastile care nu fac decat sa amelioreze simptomele, si nu trateaza cauza. Dupa ce ai terminat tratamentul cauza e inca acolo si...F� psihoterapie. E mai sanatoasa, la obiect si nu dureaza cu anii.
annya_852004 Postat pe 9 Februarie 2009 13:45
Unde se afla dna. Daniela Irimia?
Gaby211081 Postat pe 9 Februarie 2009 15:03
Daniela Irimia are cabinetul pe strada Occidentului. Daca sunteti interesati in a sta de vorba cu ea (initial are loc o discutie in baza careia Daniela va spune daca poate sa va ajute sau nu), puteti sa imi trimiteti un mesaj pe privat. Nu pot da insa nr ei de telefon fara acordul ei, va trebui sa o intreb.
Olivia07 Postat pe 9 Februarie 2009 15:15
Buna ziua tuturor Primele mele atacuri de panica au avut loc in urma primei operatii din viata mea de fractura la glezna probabil ca in subconstient m-am speriat ff tare Pina am descoperit ca am atac de panica cred ca am terorizat toti doctorii de la ortoped , cardiolog, internist, endocrinolog, urolog, neurolog si in sfirsit am ajuns la psihiatrie unde am urmat un tratament cu ansilan care mie mi-a priit (la inceput am incercat un tratament cu xanax care a avut niste reactii adverese in cazul meu groaznice asa ca l-am intrerupt). Dar as recomanda la toti bolnavi de atac de panica un psiholog, pastilele totusi sunt niste calmante si majoritatea provoaca depensenta, si multa credinta in Dumnezeu ca pot depasi aceasta stare Sanatate multa
19690815 Postat pe 9 Februarie 2009 16:56
Exista modalitati de vindecare homeopate sau germoterapice.Pt a primi un tratament homeopat corect trebuie sa intilnesti omul potrivit cu experienta care are rabdare sa te asculte pt a primi remediul care ti de potriveste tie. Homeopatia vindeca OMUL nu boala. Si eu (sunt medic) m-am confruntat cu aceste stari, iar sotul meu a trecut prin momente cumplite de panica in urma cu un an. Cel care ne-a ajutat si il recomand cu incredere este dr. JURJ din Timisoara. Contactati-l si nu veti regreta! Astept vesti bune de la voi. Dumnezeu sa va ajute.
haralambie Postat pe 9 Februarie 2009 19:12
buna Olivia07, as vrea sa vorbim mai multe despre asta daca vrei. si prietenul meu sufera de atacuri de panica si face tratament de aproape cinci luni cu niste medicamente prescrise de medic dar pe care eu nu le vad prea bine, mi se pare ca sunt mult prea multe si prea puternice si mai dau si dependenta, cum ar fi unul dintre ele : distonocalm. cand a incercat sa ia mai rar distonocalm simtomele au aparut nu ca la inceput dar au asparut si mie imi este teama ca nu va putea sa renunte la tratament si ca nu isi va reveni.te rog sa imi spui din ce oras este asceasta doctorita de care vorbesti?
egina13 Postat pe 9 Februarie 2009 21:54
dragele mele,am intrerupt tratamentul insa problemele nu au disparut definitiv.ce-i drept nu mai au aceeasi intensitate in urma sedintelor de acupunctura.cu duhovnicul vorbesc f des ,am fost si in pelerinaj in Israel de vreo 4 ori,insa nu mi-a trecut teama aceea iminenta de moarte.nu mi-e frica pentru ca ma gandesc ca asta e voia lui Dumnezeu,si cand i-mi va suna ceasul atunci va fi dar parca nu mai am nici un chef de a face ceva cu viata mea ...pofta aceea de viata a disparut...nu mai am ceva de care sa ma bucur .in prezent mai folosesc tinctura de talpa gastii si tinctura de valeriana,iar dim si seara cate jumatate de lexotan.nu am incercat cu psihoterapia
danielavarghes Postat pe 9 Februarie 2009 23:53
saluty la toata lumea. in urma cu 6 ani am pierdut o sarcina la 6 luni. ok mi-am spus, s-a mai intimplat si la altele..poate asa a fost sa fie..bla, bla...stiti voi. bine, bine dar subconstientul "m-a cam lucrat" fara voia mea. iar la un moment dat au inceput asa zisele crize.tot timpul aveam senzatia ca ma doare ceva, ca sunt bolnava si o sa mor etc.plangeam din orice si fara motiv. am fost pe la toti doctorii, am facut toate analizele posibile si imposibile si nimic, toata lumea imi spunea ca sunt ok.unul dintre medici fiindu-mi prieten m-a luat deoparte si mi-a spus frumos ca toata problema mea pleaca de la "bibilica" (de la cap adica).ei bine...si atuci ce sa fac? sa merg la psihiatrie? sunt de acord, dar stiti voi cum e in Romania....de afla cineva ca ai trecut pe acolo, gata esti "clasat". atunci am hotarit sa merg la un cabinet privat de psihiatrie (la acel moment, daca aveai trimitere de la medicul de familie, deconta casa de asigurari de sanatate). zis si facut. tipa a fost tare de treaba, i-am povestit ce s-a intimplat (trecuse deja un an de la acel eveniment), ceea ce simteam, starile mele.diagnostic : sindrom anxios-depresiv cu atacuri de panica. mi-a prescris Zoloft, care l-am luat timp de 6 luni. in fiecare luna mergeam la control. sa vada cum ma simt, sa mai povestim, ce progrese am facut. dar mi-a spus ca si atitudinea mea conteaza foarte mult si chiar m-a sfatuit sa merg la biserica pentru maslu (asta depinde cit credeti in biserica). totul a decurs bine, asa ca dupa 6 luni am intrerupt pastilele. ma simteam foarte bine. dupa un an, am avut din nou ceva probleme in familie si au revenit si crizele. am mers din nou la acea doamna doctor, dar de aceasta data mi-a prescris xanax, jumatate dimineata, jumatate seara pentru 3 luni. si cam asta a fost. acum sunt ok. ba am chiar si o fetita de 2 ani care ma tine atit de ocupata ca n-am timp sa mai gindesc la altele. sfatul meu: cel mai bine in astfel de cazuri sa vedeti un psihiatru (lasati jena) caci el poate hotari ce e mai bine pt fiecare in parte. dar foarte mult conteaza si atitudinea pozitiva pe care trebuie sa o ai. chestia cu plante si alte leacuri, daca esti cu adevarat "bolnav", nu prea tine. nu sunt impotriva, este adevarat ca acestea ajuta foarte mult dar nu vindeca. si eu le folosesc foarte mult dar intotdeauna in paralel cu ceea ce prescrie medicul. daca aveti intrebari cu mare placere. sanatate si numai bine la toata lumea
CRISTINA*2001 Postat pe 10 Februarie 2009 00:05
ATENTIE LA MEDICAMENTE PT.DEPRESIE,DAU DEPENDENTA! Contraindicatii: Xanax este contraindicat la pacientii cu sensibilitate cunoscuta la benzodiazepine. Precautii: Folosirea sa nu a fost stabilita cazul depresiei cu manifestari psihotice, boala bipolara, sau depresia ?endogena? (ex.: pacientii internati cu depresie severa). ή cazul administrarii benzodiazepinelor, inclusiv a alprazolamului, pot aparea obisnuinta si dependenta fizica/emotionala. Trebuie acordata atentie prescrierea benzodiazepinelor, special la pacientii cu predispozitie la abuzul de medicamente (ex. alcoolici si cei dependenti de droguri) datorita linatiei lor catre obisnuinta si dependenta. Simptomele de abstinenta apar dupa scaderea rapida sau reruperea brusca a tratamentului cu benzodiazepine, inclusiv alprazolam. Aceste simptome pot fi de la euforie usoara si insomnie la sindroame majore care includ crampe musculare si abdominale, varsaturi, transpiratii, tremor si convulsii. Semnele si simptomele, special cele mai grave, sunt mai frecvente la pacientii care au primit doze excesive pe o perioada de timp mai mare. Cu toate acestea, simptomele de abstinenta au fost raportate si cazul reruperii bruste a tratamentului cu benzodiazepine la doze terapeutice. ή consecinta, trebuie evitata reruperea brusca a tratamentului, urmarindu-se reducerea gradata a dozei (vezi ?Posologie si administrare?: reruperea terapiei). C⮤ este rerupta terapia la pacientii cu atacuri de panica, simptomele datorate recurentei atacurilor de panica se aseamana adesea cu acelea care apar cazul abstinentei la tratament. Administrarea la pacientii cu depresie severa sau cu tendinta la suicid se face cu precautii corespunzatoare si doze adecvate. Afectiunile care evolueaza cu stari de panica au fost asociate cu depresii majore primare si secundare si cu cresterea frecventei de suicid printre pacientii netratati. De aceea, trebuie luate aceleasi precautii cazul folosirii dozelor mai mari de Xanax pentru tratamentul starilor de panica ca si pentru folosirea oricarui alt psihotrop la pacientii depresivi sau la cei cu idei sau planuri ascunse de suicid. Pentru pacientii cu afectare renala sau hepatica trebuie luate precautiile obisnuite. Eficacitatea si siguranta tratamentului cu Xanax la copii sub 18 ani nu a fost stabilita. Sarcina si alaptare: Datorita experientei cu alte medicamente din clasa benzodiazepinelor, se presupune ca Xanax poate determina risc crescut de anomalii congenitale cazul administrarii la femei gravide, primul trimestru de sarcina. Daca se administreaza Xanax timpul sarcinii, sau daca pacienta ram⮥ arcinata timpul tratamentului cu Xanax, ea va fi avertizata asupra posibilelor reactii asupra fatului. Deoarece administrarea acestuia are rareori o indicatie de urgenta, folosirea sa timpul primului trimestru de sarcina trebuie otdeauna evitata. Este cunoscut faptul ca benzodiazepinele se elimina prin laptele matern. Ca regula generala, mamele nu trebuie sa alapteze timpul tratamentului cu Xanax. Capacitatea de conducere auto si de folosire a utilajelor: Ca si cazul altor medicamente active pe SNC, pacientii care primesc Xanax trebuie sfatuiti sa nu conduca masini sau sa opereze utilaje periculoase din cauza posibilelor efecte de somnolenta sau ameteala ce pot aparea timpul tratamentului cu Xanax. Reactii adverse: Efectele adverse, daca apar, sunt observate, general, la eputul tratamentului si dispar de obicei cursul tratamentului sau la reducerea dozelor. La pacientii tratati pentru anxietate, depresie asociata cu anxietate, si depresie nevrotica (reactiva), reactiile adverse cele mai frecvente sunt senzatia de somnolenta si de ameteala. Mai putin frecvente au fost tulburarile de vedere, cefalee, depresie, insomnie, nervozitate/anxietate, tremor, modificari de greutate, tulburari de memorie/amnezie, tulburari de coordonare, diferite simptome gastrointestinale si manifestari vegetative. ή plus, au fost raportate urmatoarele reactii adverse aparute ca urmare a folosirii benzodiazepinelor anxiolitice, inclusiv a alprazolamului: distonie, iritabilitate, anorexie, oboseala, vorbire neclara, icter, slabiciune musculara, modificari ale libidoului, neregularitati ale ciclului menstrual, incontinenta, retentie de urina si afectarea functiei hepatice. Foarte rar s-a raportat cresterea presiunii intraoculare. Cele mai frecvente efecte adverse la pacientii cu afectiuni, care evolueaza cu stari de panica, au fost sedarea/somnolenta, oboseala, ataxia/tulburari de coordonare si vorbirea neclara. Mai putin frecvente au fost modificarea afectului, simptome gastro-intestinale, dermatita, tulburari ale memoriei, disfunctii sexuale, afectari ale intelectului si confuzie. Ca si cazul altor benzodiazepine au fost raportate, dar mai rar, reactii ca: dificultati de concentrare, stari confuzionale, halucinatii, excitatii, precum si efecte de comportament advers ca iritabilitate, agitatie, furie si agresivitate sau reactii de tip ostil. ή multe dintre cazurile observate ce au prezentat tulburari de comportament, pacientii primeau concomitent si alte medicamente active pe SNC, si/sau sufereau de o afectiune psihiatrica. Rapoarte izolate publicate, implic⮤ un numar mic de pacienti au indicat ca astfel de efecte adverse apar la bolnavii cu tulburare de personalitate de granita, cu antecedente de comportament violent sau agresiv, sau cu antecedente de abuz de alcool sau droguri. La pacientii cu tulburare psihica consecutiva unui stres/eveniment traumatizant au fost raportate stari de iritabilitate, ostilitate, si idei obsesive cazul reruperii tratamentului cu alprazolam. IN PARALEL CU MEDICATIA DATA DE PSIHIATRU, VA AJUTA FOARTE MULT PSIHOTERAPIA!
carmenjatarel_yahoo_com Postat pe 10 Februarie 2009 09:01
Se trateaza bine cu biorezonanta,reflexoterapie,terapie cu aromoterapie www.dermavita-med.ro nu e rau sa consulti un psihoterapeut,sa ai multi prieteni ,un animalut de care sa ai grija . masajul scalpului te scapa de incordare si oxigeneaza
mcornelia19 Postat pe 10 Februarie 2009 09:56
Sunt de acord cu cele spuse mai sus! Eu am mers la psihiatru imediat cum a inceput depresia si bine am facut! E o conceptie eronata conforma careia psihiatrii de abia asteapta sa le treaca pragul un pacient pt a-l pune pe medicamente care dau dependenta (am auzit chestia asta). Intr-adevar, sunt unii psihiatrii mai competenti decat altii, ca in oricare alta profesie. Initial am mers la un psihiatru (la o clinica privata) care mi-a dat reteta de Xanax dupa 5 minute de discutie, insa am hotarat sa am si o a doua parere. S-a dovedit ca am facut bine. Am ajuns la d-na doctor Camelia Petcu (la spitalul nr 9), si dansa mi-a dat un tratament usor, cu doze minimale. Am urmat acest tratament doar 3 luni si nu am avut nici un fel de dependenta. Tot dansa mi-a recomadat-o pe Daniela Irimia (Bucuresti) ca si psihoterapeut. Acum, dupa 5 luni, sunt un alt om. Nici eu nu mai aveam chef de viata, mi-era frica de moarte etc. Am depasit momentul. Nu dintr-odata, insa dupa 2 luni pot spune ca si daca mai aveam crize de anxietate (nu am mai ajuns pana la varful de atac de panica), nu mai eram speriata: stiam ce sun, de unde vin, si pur si simplu asteptam sa treaca. Am mai observat caeu aveam impresia ca atacurile dureaza o ora cand ele nu durau decat 10 minute. (l-am rugat pe iubitul meu sa cronometreze, la sugestia psihoterapeutului). Important e sa gasiti terapeutii potriviti cu voi si sa aveti incredere in ei. Multa sanatate!
Olivia07 Postat pe 10 Februarie 2009 10:03
ohooo, oameni buni, observati cate posturi sunt! Ar trebui sa deduceti de aici ca toata lumea are fricile sale si momentele de panica, emotie etc. Pe mine unii ma caracterizeaza ca fiind o pers. puternica si destul de extrovertita insa si eu am fricile mele , uneori mi-e frica de caini pe strada- nu de oricare, alteori cand trec pe langa grupuri de baieti ma gandesc ca poate careva o sa comenteze ceva etc. Toata lumea trece prin momente din acestea , esential e sa nu le dai mare importanta, nu ai ce sa patzesti atat de rau, si daca e sa mori vba aia tot tre sa mori vreodata , nu trebuie sa stai sa te tot gandesti atata la lucrurile care ti se pot intampla, cei din jur sunt oameni ca tine care toti au problemele si fobiile lor, cel mai important e sa te incurajezi de fiecare data ca o sa fie bine...in plus daca ai problemele tale legate de scoala, prieteni, serviciu etc nici nu merita sa-ti mai batzi capul cu atacurile de panica. Ganditi-va ca sunt tari care sunt in razboi, soldati care nu stiu cand o sa cada o grenada pe ei sau o sa fie impuscati chiar din eroare, dar isi asuma riscul, chiar nu trebuie sa facem din tantar armasar, viata trebuie luata ca atare, eu asa zic!
lara007_healthy Postat pe 10 Februarie 2009 15:47

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
Concert Mozart Rock la Sala Palatului Exceptional!	2	De la: deliapetrescu@yahoo.com 11 Aprilie 2010 18:42
sunt insarcinata??	6	De la: radu_ionascu 25 Martie 2010 21:47
buna!	2	De la: cristina_tulipe 21 Februarie 2010 22:01

nu mai am chef sa fac dragoste	52	De la: puiut_77 7 Martie 2011 09:19
Vand fiole Proluton Depot	6	De la: LadyLu_healthy 27 Ianuarie 2013 12:44