Cum sa pui soacra la punct!

De la: anna82, la data 2009-01-08 09:05:45Draga ursu_livia, din ceea ce ai scris mai sus tin sa cred ca esti mama de baiat si soacra si iti spun raspicat ca TE INSELI AMARNIC. nelu_lumi face foarte bine si o aplaud pentru ca a fost desteapta de si-a pus soacra la respect. Eu am facut ce ai sugerat tu si nu a fost bine. Am renuntat la cadourile mele pentru ea (caci daca se intampla sa nu am bani sa ii cumpar ceva, nu stia cum sa ma expedieze mai repede), ne-a dat afara din casa si pe mine (ca nora)si pe fiul ei. Castig de doua ori mai mult ca sotul meu, insa ea spune peste tot ca sotul meu ma intretine. De la ea nu am primit niciodata nimic; nici macar un cadou de nunta, insa a strigat in gura mare ca ea ne-a facut nunta. Am cedat intotdeauna in fata ei si am incercat sa tin familia unita insa nu a facut decat sa fie falsa cu mine si, repet, cu propriul ei copil. De imbracat nu m-am imbracat niciodata indecent din respect pentru sotul meu si datorita faptului ca mesria pe care o am imi impune o tinuta impecabila. Asa ca vreau sa iti spun ca SOACRELE SUNT CELE MAI VENINOASE FIINTE DE PE FATA PAMANTULUI. Poate imi vei raspunde ca sotul meu nu imi da dreptate. Desi eu nu mai tin nici o legatura cu soacra mea de aproape un an, l-am rugat pe sotul meu sa isi sune mama de sarbatori ca asa se cade, lucru pe care nu a vrut sa il faca sub nici o forma. Asa ca, voi soacrelor nu mai puneti toate relele pe seama nurorilor ca voi sunteti niste scorpii fara margini. Diferenta dintre noi si voi e ca noi suntem mai tinere si mai destepte. Cautati si lasati invidia la o parte ca nu faceti decat sa va indepartati proprii vostri copii. Cautati si acceptati faptul ca TIMPUL VOSTRU A TRECUT!!!!!!!

De la: danielascepchin, la data 2010-01-28 14:23:50Am uitat sa mentionez ca sunt de 22 de ani nora si de vreo 2 ani soacra si daca baiatul meu a considerat ca ea este jumatatea lui, am invatat sa o iubesc, sa o respect si sa nu fac diferenta intre ei. E pacat de Dumnezeu.

De la: Andr33aIrimia, la data 2010-03-02 15:14:12 Chiar daca nu s-a mai scris de ceva timp va impartasesc si eu povestea mea cu soacra.
Am 23 de ani si sunt casatorita de 6 luni.Ne cunoastem de 3 ani si un pic si ne iubim foarte mult.Niciodata nu am considerat ca am facut o gresala maritandu-ma cu el.E un om de nota 20 si in iunie o sa ne marim familia cu un baietel.
LA inceputul relatiei am stat intr-o garsoniera inchiriata de parintii mei pe perioada unui an de facultate.A fost foarte bine si ne-am inteles perfect.Apoi cand s-a terminat contractul eu m-am mutat la el,considerand ca asa mai reducem din cheltuieli si ne va fi mai bine.Din primul moment in care am intrat la el in casa mi-am dat seama ca nu voi avea o viata buna acolo.Socrii mei sunt niste oameni care se cearta permanent,ea tipa cat o tin plamanii,injura pe toata lumea...inclusiv copii.Am ramas ingrozita de ce am vazut ..mai ales ca eu provin dintr-o familie linistita.Ca unic copil parintii mei m-au invatat sa ii respect si asa am facut pana in ziua de azi.
Am hotarat totusi sa raman in casa socrilor pt ca nu aveam de ales...nu aveam unde sa ma duc.(parintii mei erau si sunt in continuare plecati in spania...si la vremea aia nu le mergea prea bine ca sa ma ajute cu o chirie ceva).
A fost binisor primele luni..in sensul ca am inghitit tot ce auzeam..cums e certau de dimineata pana seara..cum isi injura copii...si toate porcariile de zi cu zi.Pana intr-o zi in care nu am mai putut rezista si m-am confesat unei cumnate.I-am zis ca nu mi se pare deloc normal ca o mama sa isi injure copii in asa hal si ca ma doare sufletul cand vad cum il injura pe omul pe care il iubesc..plus ca m-am saturat de atatea tipete toata ziua si toata noaptea.
Draga de ea...ca sa se puna bine cu soacra..s-a dus si i-a spus tot.De atunci a inceput scandalul.Nu a suportat ca eu sa imi spun parerea..si i-a zis prietenului meu ca daca nu plec eu din curte...pleaca ea.Pana la urma el a ales sa faca un impurumut in banca si ne-am inchiriat o garsoniera cateva luni.Cand am plecat de acolo m-am simtit extrem de usurata.Simteam cum las toata ura ei in urma.NU mai zic ca in momentul in care am plecat ne-a injurat ca toate alea..

Dupa ce s-a terminat contractul si acolo...parintii mei s-au oferit sa ne ajute si ne-au chemat in spania.Eu tocmai ce terminasem facultatea si speram sa imi gasesc ceva acolo.Insa nu a mers cum am vrut.Spania tocmai ce intrase in criza economica ..si nu mai aveau de lucru nici pt ai lor barem pt noi.Ne-am declarat invinsi.El a plecat primul in tara..la ai lui..eu am mai ramas cu mama ..sa nu se simta singura...deoarece tatal meu era in tara pt chimioterapie (un evenimet nefericit...peste care am trecut cu ajutorul Domnului).Timp de 3 luni cat am stat despartiti vorbeam pe net si plangeam amandoi in fiecare seara de dor.A fost tare greu asa ca am hotarat sa las de la mine si m-am intors in casa lor.Sunt venita aici de anul trecut din februarie.Aceeasi atmosfera ca in trecut.Am facut tot ce am putut...spalat vase..curatenie..mancare...am ajutat-o la tot ce ma ducea pe mine capul la 23 de ani ai mei.
Zilele trecute insa am stricat din nou pozele.Doar pt faptul ca i-am zis in timp ce facea clatite ca eu nu stiu sa le fac cum le face ea...ci fac compozitia mai subtire..s-a suparat enorm.A aruncat tigaia si a inceput sa faca ca toate alea.Invata cu scandalul precedent mi-am dat seama ce urmeaza.Ne arunca lucrurile in curte..nu ne mai lasa sa gatim...nimic...Asa ca am ales sa ma duc sa imi fac bagajul..si sa plec unde vad cu ochii.Bineinteles ca sotul nu m-a lasat mai ales ca am un copilas in burta si imi pot face rau.Acum stau inchisa in casa..nemacata de o zi intreaga...el e la munca si mie imi e frica sa ma duc sa imi fac ceva de mancare la bucatarie..ca nu cumva sa imi zica ceva.
Singura nostra scapare e sa ne mutam la cateva case distanta ....la bunica lui..acolo unde planuim de fapt sa ne facem si casa.Chiar daca acum nu avem bani de casa...ne gandim sa stam in camerele alea batranesti numai sa scapam de tirania ei.
Am uitat sa prezizez ca mai are 2 fii.Unul a preferat sa plece de tot de acasa cu nevasta de gura ei..si celalalt sta ca noi ca pe ghimbi.
Imi pare rau..poate v-am plictisit cu povestea mea.poate am fost incoerenta pe alocuri.insa am simtit nevoia sa ma descarc cuiva in afara de sot.Nu stiu care e cea mai buna solutie pt noi si copilas...insa e un lucru e cert ca nu mai vreau sa mai traiesc cu ea in aceeasi casa.

De la: danielascepchin, la data 2010-01-28 14:16:49Va salut dragi nurori si SOACRE (care sunteti pe aici). Voi soacrelor ati uitat cum era cand erati tinere? Le-ati permis soacrelor sa se bage in viata voastra? Nu prea cred, sau daca ati facut ce au vrut ele, acum va razbunati pe nurorile voastre? Nu mai traim in vremurile de acum 20-30 de ani si cred ca de bun simt ar fi sa le lasam si pe ele sa-si traiasca viata asa cum vor alaturi de sotii lor. Cu siguranta sunt mai bine ancorate in vremurile de acum decat erati voi soacrelor. Ca sa nu uitam ca in viata se plateste cu aceeasi moneda. Nu ar fi mai bine si mai frumos ca voi acum sa le respectati, sa aveti incredere in decizia baietilor vostrii de a le lua de sotii? Nu de alta, dar se zice ca cine se aseamana se aduna. Si oricum ceea ce dai, aia primesti. Vorbe bune ai la adresa norei, cu siguranta la batranete si ea te va respecta. Te respect ca sa ma respecti. Nu asa era? Sau credeti ca labatranete baiatul vostru o sa va spele si o sa va dea o farfurie de mancare? Tot la mana nurorilor ajungeti. Asa ca pana atunci mai bine incercati sas va purtati ca niste mame adevarate si nu vitrege.

De la: grace009549, la data 2010-07-08 14:37:45k am citit impresiile unei mame despre cum tre sa fie o nora dar oare o soacra cum trebuie sa fie?

De la: grace009549, la data 2010-07-08 13:27:58Buna am o relatie cu un baiat mai mic decat mine cu 4 ani,relatia dureaza de 3 ani jumate,ne intelegem foarte ok,in schimb mama lui nu stiu ce are cu mine,ideea e ca de fiecare data cand merg la ea acasa se uita la mine in asa fel incat imi vine sa ies din casa si sa nu mai merg la ea, nu imi spune nimic concret, dar are o atitudine total aiurea , intr-o perioada nu am mai mers la ea si iam zis la iubitul meu ca nu vreau sa merg la ea pt ca nu ma simpt bine acolo. Insa dupa un timp ea ma chemat la ea ,bine inteles ca nu singura ci cu iubitu meu,si mia zis ca nu are nimic cu mine. Ok am mai mers la ea ,dar acelasi lucru e acuma .tot timpul face in contra mea ,e ciudata .o perioada iubitul meu a plecat in strainatate , eu am incercat sa ma fac placuta fata de mama lui, dar nimic de fiecare data cand mergeam la ea imi zicea sa il las in pace pe baiatul ei [ca e copil ] si tot chesti de astea sincer eu nu stiu ce sa mai fac orcum noi am hotarat sa ne casatorim dar nu stiu ce sa fac cu soacra miar prinde bine niste sfaturi multumesc

De la: danielascepchin, la data 2010-07-27 14:11:21Sunt soacra de 2 ani. Nora mea este mai mare decat baiatul meu cu 3 ani si jumatate, insa diferenta nu se vede absolut deloc. Baiatul meu avea 19 ani si jumatate cand s-a insurat si chiar daca am considerat ca este totusi prea devreme, nu ne-am opus, insa i-am explicat ca o casnicie implica multa maturitate si responsabilitate. Locuim impreuna, dar eu nu ma bag in treburile lor. E adevarat ca atunci cand se mai cearta (cine nu se cearta?) caut sa-i fac sa inteleaga ca viata este mult prea scurta si plina de neprevazut, asa ca timpul pierdut cu cearta este un timp irosit, mai bine l-ar petrece impreuna frumos. Nu ma intereseaza, daca ii spala, daca ii calca, poate sa faca curat la ei cand vor, sau daca vor. De gatit nora mea nu gateste, dar nici n-am pretentii. Nici eu la varsta ei nu gateam (locuiam cu bunica). Mai gatesc eu, mai gateste baiatul meu (oricum el este bucatar) sau mai gateste mama mea. De fapt eu sunt multumita de ei. Important pentru mine, este ca ei sa fie fericiti si sa se inteleaga. Oricum vremurile sunt din ce in ce mai grele, timpul trece foarte repede, iar parerea mea este ca ura si dusmania nu fac decat sa ne rideze fata si sa ne consume energia degeaba. Soacrele (mai ales mamele de baieti) trebuie sa inteleaga ca dragostea pentru mama este una, dragostea pentru sotie este alta si in momentul in care baiatul devine parinte, dragostea pentru copil este alta. Sunt distincte, pot fi la fel de puternice, chiar daca mama pica pe locul trei (asa cum este si firesc), eu cred ca fiecare avem locul nostru in inima si sufletul lui.