NU am incredere in el...desi el face tot posibilul sa am!

De la: laurika, la data 2009-01-11 10:54:44Suntem de 7 ani si 3 luni si pot spune ca am mereu sentimentul ca ma inseala, nu am avut incidente de acest gen, nu l-am prins, nu am aflat, nimeni nu mi-a spus ca l-ar fi vazut cu vreuna si totusi sentimentul persista...Sa fie acest sentiment de la mama care mi-a implementat sa nu am incredere in nici un barbat???

De la: anisoara_puiu, la data 2009-01-30 14:25:11Eu aveam o incredere oarba in el,as fi jurat ca nu va face ceva sa ma raneasca. Chiar daca glumea cu femeile, incercam sa ma conving ca nu-i nimic.El imi spunea mereu ca nu inseamna nimic nici una pt el, doar eu.Nici fetele de pe net cu care conversa nu insemnau nimic.Ma lasam convinsa.I-am dat voie sa iasa seara cu prietenii, chiar daca eu ramaneam in casa cu copilul nostru de 1 an.Vroiam sa evit reprosul ca sunt de moda veche.Pana intr-o seara cand am gasit un mesal de dragoste pe telefon de la o femeie.In seara acea a sunat telefonul la 21,30 si el a sarit ars sa iasa...Erau prietenii care il invitau la biliard. Am simtit ca e minciuna, de acea am controlat telefonul.Femeia a confirmat, el a confirmat, dar a grasit doar.Eu am grasit, cu increderea mea oarba, cu bunatatea de care a profitat.Atentie,deci, la iubirea pe care o aveti langa voi!

De la: didianita, la data 2009-08-22 12:49:33asta e numai o parte din povestea mea......si tot stau in cumpana si nu stiu ce sa fac....dar sper ca Domnul imi va da puterea necesara sa ales calea cea buna

De la: didianita, la data 2009-08-22 12:47:01am si eu o povestioara sa va spun.sunt cununata la primarie de aproape un an.nunta va avea loc in octombrie anul acesta(daca va mai avea loc)inainte sa ne cununam am ramas insarcinata....vrute si nevrute ,sa nu zica lumea ca fac copil din flori mam cununam,nu ca as fii vrut intr-adevar.si acum sincer in pare nespus de rau.mam ales cu un sot bataus,mincinos,care ma injura la fiecare pas,si pe fetitza la fel(are 7 luni fetitza)si mai rau nu ma mi lasa sa merg la parinti si ma injura de ei tot timpul,nu ma lasa sa ma intalnesc cu sora mea.si am o banuiala ca are pe alta,dar nu va recunoaste niciodata si sunt constienta,si mam hotarat sa tin un post si niste rugaciuni pt familia mea ca nu ne mai intelegem de nici o culoare,mai ales ca stam la parintii lui.si pe deasupra miam gasit o broasca intro punga cu hainele fetitei..mi se pare ciudat.si simt ca si el cam vrea sa dea la intors cu nunta dar nu spune,poate ii e groaza ca pregatirile sunt aproape toate gata.

De la: didianita, la data 2009-08-22 12:47:01am si eu o povestioara sa va spun.sunt cununata la primarie de aproape un an.nunta va avea loc in octombrie anul acesta(daca va mai avea loc)inainte sa ne cununam am ramas insarcinata....vrute si nevrute ,sa nu zica lumea ca fac copil din flori mam cununam,nu ca as fii vrut intr-adevar.si acum sincer in pare nespus de rau.mam ales cu un sot bataus,mincinos,care ma injura la fiecare pas,si pe fetitza la fel(are 7 luni fetitza)si mai rau nu ma mi lasa sa merg la parinti si ma injura de ei tot timpul,nu ma lasa sa ma intalnesc cu sora mea.si am o banuiala ca are pe alta,dar nu va recunoaste niciodata si sunt constienta,si mam hotarat sa tin un post si niste rugaciuni pt familia mea ca nu ne mai intelegem de nici o culoare,mai ales ca stam la parintii lui.si pe deasupra miam gasit o broasca intro punga cu hainele fetitei..mi se pare ciudat.si simt ca si el cam vrea sa dea la intors cu nunta dar nu spune,poate ii e groaza ca pregatirile sunt aproape toate gata.

De la: didianita, la data 2009-08-22 12:47:01am si eu o povestioara sa va spun.sunt cununata la primarie de aproape un an.nunta va avea loc in octombrie anul acesta(daca va mai avea loc)inainte sa ne cununam am ramas insarcinata....vrute si nevrute ,sa nu zica lumea ca fac copil din flori mam cununam,nu ca as fii vrut intr-adevar.si acum sincer in pare nespus de rau.mam ales cu un sot bataus,mincinos,care ma injura la fiecare pas,si pe fetitza la fel(are 7 luni fetitza)si mai rau nu ma mi lasa sa merg la parinti si ma injura de ei tot timpul,nu ma lasa sa ma intalnesc cu sora mea.si am o banuiala ca are pe alta,dar nu va recunoaste niciodata si sunt constienta,si mam hotarat sa tin un post si niste rugaciuni pt familia mea ca nu ne mai intelegem de nici o culoare,mai ales ca stam la parintii lui.si pe deasupra miam gasit o broasca intro punga cu hainele fetitei..mi se pare ciudat.si simt ca si el cam vrea sa dea la intors cu nunta dar nu spune,poate ii e groaza ca pregatirile sunt aproape toate gata.

De la: fairy_fairy, la data 2011-08-06 12:21:58Buna, eu am intrat aici dupa ce am scris pe google " nu am incredere in el" si realizez ca problema pe care o am eu este minora in comparatie cu ce-am gasit aici... m-am speriat destul de tare:| unii oameni sunt animale, nici nu stiu cum pot fi numiti, regret nespus cele intamplate fetelor si le doresc tot binele din lumea asta pe viitor departe de indivizii aceia. Am vazut ca sunteti femei mature(spre deosebire de mine), va rog, daca s-ar putea sa ma ajutati cu un sfat... Iata cum suna:
Am 18 ani si sunt de 3 luni cu un baiat, la inceput ne-a mers foarte bine, la modul ca vorbeam aproape permanent, este o relatie la distanta din pacate, insa de 2 saptamani lucrurile s-au intors invers, nu mai am incredere in el, mi se pare schimbat, cred ca nu ma mai alinta, nu ma mai cauta la fel de des. El este de la o vreme foarte obosit, lucreaza peste 8 ore, poate ca eu fiind mai mica si neavand de lucru tind sa-l acaparez si el nu poate vorbi cu mine atat de mult. Partea proasta este ca am aratat slabiciune in fata lui si i-am spus ceea ce cred, a zis ca se supara daca ii mai zic asta pentru ca el ma iubeste enorm ... eu incep sa cred ca eu sunt cea care cultiva neincrederea asta. Eu sunt virgina si imi doream ca el sa fie Cel Ales dar am inceput sa dau inapoi:-s. El zice ca imi fac probleme singura, dar oricat m-as stradui tot imi revin gandurile ca nu m-ar mai iubi la fel, el a avut multe relatii serioase chiar de 4 ani, el este primul meu prieten mai special, poate si asta e cauza, eu nestiind cum evolueaza lucurile dupa mai mult timp de relatie( cea mai lunga a mea fusese de 2 luni jumatate). Va cer voua sfatul ca femei mature si cu mai multa experienta, ce sa fac mai ales ca el nu este un baiat rau ci dimpotriva?

De la: my_chocolat, la data 2009-01-11 10:54:44Suntem de 7 ani si 3 luni si pot spune ca am mereu sentimentul ca ma inseala, nu am avut incidente de acest gen, nu l-am prins, nu am aflat, nimeni nu mi-a spus ca l-ar fi vazut cu vreuna si totusi sentimentul persista...Sa fie acest sentiment de la mama care mi-a implementat sa nu am incredere in nici un barbat???

De la: lilu_67, la data 2011-08-06 12:56:48

De la: fairy_fairy, la data 2011-08-06 12:21:58Buna, eu am intrat aici dupa ce am scris pe google " nu am incredere in el" si realizez ca problema pe care o am eu este minora in comparatie cu ce-am gasit aici... m-am speriat destul de tare:| unii oameni sunt animale, nici nu stiu cum pot fi numiti, regret nespus cele intamplate fetelor si le doresc tot binele din lumea asta pe viitor departe de indivizii aceia. Am vazut ca sunteti femei mature(spre deosebire de mine), va rog, daca s-ar putea sa ma ajutati cu un sfat... Iata cum suna:
Am 18 ani si sunt de 3 luni cu un baiat, la inceput ne-a mers foarte bine, la modul ca vorbeam aproape permanent, este o relatie la distanta din pacate, insa de 2 saptamani lucrurile s-au intors invers, nu mai am incredere in el, mi se pare schimbat, cred ca nu ma mai alinta, nu ma mai cauta la fel de des. El este de la o vreme foarte obosit, lucreaza peste 8 ore, poate ca eu fiind mai mica si neavand de lucru tind sa-l acaparez si el nu poate vorbi cu mine atat de mult. Partea proasta este ca am aratat slabiciune in fata lui si i-am spus ceea ce cred, a zis ca se supara daca ii mai zic asta pentru ca el ma iubeste enorm ... eu incep sa cred ca eu sunt cea care cultiva neincrederea asta. Eu sunt virgina si imi doream ca el sa fie Cel Ales dar am inceput sa dau inapoi:-s. El zice ca imi fac probleme singura, dar oricat m-as stradui tot imi revin gandurile ca nu m-ar mai iubi la fel, el a avut multe relatii serioase chiar de 4 ani, el este primul meu prieten mai special, poate si asta e cauza, eu nestiind cum evolueaza lucurile dupa mai mult timp de relatie( cea mai lunga a mea fusese de 2 luni jumatate). Va cer voua sfatul ca femei mature si cu mai multa experienta, ce sa fac mai ales ca el nu este un baiat rau ci dimpotriva?

Parerea mea este sa nu faci nimic,uitate in jurul tau,acasta reprezinta realitatea,nu internetul......ce folos ca iti scrie frumos si cu dulci cuvinte,iar cind va fi poate linga tine se va comporta contrar cuvintelor....sentimentele si faptele reprezinta adevarul iar cuvintele sint cele mai putin demne de incredere.Alegerea e a ta.

De la: Barbie30_, la data 2011-08-06 22:12:32Parerea mea e ca topicul nu mai merita atentie dupa 2 ani....

De la: lilu_67, la data 2011-08-06 12:56:48

De la: fairy_fairy, la data 2011-08-06 12:21:58Buna, eu am intrat aici dupa ce am scris pe google " nu am incredere in el" si realizez ca problema pe care o am eu este minora in comparatie cu ce-am gasit aici... m-am speriat destul de tare:| unii oameni sunt animale, nici nu stiu cum pot fi numiti, regret nespus cele intamplate fetelor si le doresc tot binele din lumea asta pe viitor departe de indivizii aceia. Am vazut ca sunteti femei mature(spre deosebire de mine), va rog, daca s-ar putea sa ma ajutati cu un sfat... Iata cum suna:
Am 18 ani si sunt de 3 luni cu un baiat, la inceput ne-a mers foarte bine, la modul ca vorbeam aproape permanent, este o relatie la distanta din pacate, insa de 2 saptamani lucrurile s-au intors invers, nu mai am incredere in el, mi se pare schimbat, cred ca nu ma mai alinta, nu ma mai cauta la fel de des. El este de la o vreme foarte obosit, lucreaza peste 8 ore, poate ca eu fiind mai mica si neavand de lucru tind sa-l acaparez si el nu poate vorbi cu mine atat de mult. Partea proasta este ca am aratat slabiciune in fata lui si i-am spus ceea ce cred, a zis ca se supara daca ii mai zic asta pentru ca el ma iubeste enorm ... eu incep sa cred ca eu sunt cea care cultiva neincrederea asta. Eu sunt virgina si imi doream ca el sa fie Cel Ales dar am inceput sa dau inapoi:-s. El zice ca imi fac probleme singura, dar oricat m-as stradui tot imi revin gandurile ca nu m-ar mai iubi la fel, el a avut multe relatii serioase chiar de 4 ani, el este primul meu prieten mai special, poate si asta e cauza, eu nestiind cum evolueaza lucurile dupa mai mult timp de relatie( cea mai lunga a mea fusese de 2 luni jumatate). Va cer voua sfatul ca femei mature si cu mai multa experienta, ce sa fac mai ales ca el nu este un baiat rau ci dimpotriva?

Parerea mea este sa nu faci nimic,uitate in jurul tau,acasta reprezinta realitatea,nu internetul......ce folos ca iti scrie frumos si cu dulci cuvinte,iar cind va fi poate linga tine se va comporta contrar cuvintelor....sentimentele si faptele reprezinta adevarul iar cuvintele sint cele mai putin demne de incredere.Alegerea e a ta.