Iată cele mai frumoase poezii de toamnă!
În această toamnă poți citi o mulțime de poezii frumoase, gata să te facă să te îndrăgostești de ceea ce natura a lăsat. Atunci când ne gândim la acest anotimp, avem în minte covorul de frunze aurii, roua dimineții, primele amintiri de la școală, dar și celebrele versuri dedicate acestei perioade din an.
Poezii de toamnă
Afară-i toamnă – Mihai Eminescu
Afară-i toamnă, frunza împrăştiată,
Iar vântul zvârlă ‘n geamuri grele picuri;
Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri
Şi într-un ceas gândeşti la viaţa toată.
Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri,
N-ai vrea ca nimeni ‘n uşa ta să bată;
Dar şi mai bine-i, când afară-i zloată,
Să stai visând la foc, de somn să picuri.
Şi eu astfel mă uit din jeţ de gânduri,
Visez la basmul vechi al zânei Dochii,
În juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri;
De odată aud foşnirea unei rochii,
Un moale pas abia atins de scânduri…
Iar mâni subţiri şi reci mi-acopăr ochii.
Amurg de toamnă – Emilia Plugaru
Şuvoi de stropi de lumină
Din pomi ca de aur tot pică
Pe coama vântului rece
Şi ceaţa-n bucăţi o despică.
Copacii-şi dezbracă veşmântul
Şi braţele-n vânt şi le zboară.
Şuvoi de stropi de lumină,
E toamnă târzie afară.
Lasă-mi, toamnă… - Ana Blandiana
Lasă-mi, toamnă, pomii verzi,
Uite, ochii mei ţi-i dau.
Ieri spre seară-n vântul galben
Arborii-n genunchi plângeau.
Lasă-mi, toamnă, cerul lin.
Fulgeră-mi pe frunte mie.
Astă-noapte zarea-n iarbă
Încerca să se sfâşie.
Lasă, toamnă-n aer păsări,
Paşii mei alungă-mi-i.
Dimineaţa bolta scurse
Urlete de ciocârlii.
Lasă-mi, toamnă, iarba, lasă-mi
Fructele şi lasă
Urşii neadormiţi, berzele neduse,
Ora luminoasă.
Lasă-mi, toamnă, ziua, nu mai
Plânge-n soare fum.
Înserează-mă pe mine,
Mă-nserez oricum.
Poezii de toamnă pentru copii
Toamna – Octavian Goga
„Val de bruma argintie
Mi-a impodobit gradina.
Firelor de lamaita
Li se usca radacina.
Peste crestet de dumbrava
Norii suri ii poarta plumbul.
Cu podoaba zdrentuita
Tremura pe camp porumbul.
Si cum de la miaza-noapte
Vine vantul fara mila,
De pe varful surii noastre
Smulge-n zbor cate-o sindrila.
De vifornita pagana
Se-ndoiesc nucii, batranii,
Plange-un pui de ciocarlie
Sus pe cumpana fantanii.
Il ascult si simt sub pene
Cum o lacrima-mi invie:
Ni sa-aseamana povestea,
Pui golas de ciocarlie.”
2. Sfarsit de toamna – Vasile Alecsandri
„Oaspetii caselor noastre, cocostarci si randunele,
Parasit-au a lor cuiburi s-au fugit de zile rele;
Cardurile de cocoare, insirandu-se-n lung zbor,
Pribegit-au urmarite de al nostru jalnic dor.
Vesela, verde campie acu-i trista, vestezita,
Lunca, batuta de bruma, acum pare ruginita;
Frunzele-i cad, zbor in aer, si de crengi se dezlipesc,
Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.
Din tuspatru parti a lumii se ridica-nalt pe ceruri,
Ca balauri din poveste, nouri negri, plini de geruri.
Soarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii nori
Trece-un card de corbi iernatici prin vazduh croncanitori.
Ziua scade; iarna vine, vine pe crivat calare!
Vantul suiera prin hornuri, raspandind infiorare.
Boii rag, caii rancheaza, cainii latra la un loc,
Omul, trist, cade pe ganduri si s-apropie de foc.”
3. Toamna – Mircea Micu
„Toamna, spune un-te duci?
Ia, ma duc sa scutur nuci!
Toamna, unde te grabesti?
Ia, ma duc sa caut vesti!
Sus in vie, jos in lunca
Sa dau soarelui porunca
Sa coaca gutuile
Sa-ncalzeasca viile
Spune, daca te grabesti,
Toamna, cand te odihnesti?”
4. Poezie de toamna – autor necunoscut
„Toamna a intrat in casa
Punand struguri dulci pe masa
Si-n camara prin borcane
Patlagele dolofane.
Tot ea ne-a adus alune,
Nuci si mere foarte bune,
Mari gutui pentru dulceata,
Si-un butoi de varza creata.”
5. Toamna – Otilia Cazimir
„Trece vantul prin copacii goi
Si zvarle cu castane-n noi.
Dar in linistea din umbra lui,
Nu-i raspunde glasul nimanui.
Doar o frunza-a mai fosnit, departe,
Ca o fila-ntoarsa dintr-o carte.”
6. Ce te legeni – Mihai Eminescu
„Ce te legeni codrule
Fara ploaie, fara vant
Cu crengile la pamant?
– De ce nu m-as legana?
Daca trece vremea mea!
Ziua scade, noaptea creste
Si frunzisul mi-l rareste.
Bate vantul frunza-n dunga
Cantaretii mi-i alunga
Bate vantul dintr-o parte
Iarna-i ici, vara-i departe!”
7. Versuri de toamna – autor necunoscut
„A venit toamna cetoasa
Frunzele au ruginit
Vremea este racoroasa
Florile s-au vestejit.
Ploi marunte incep sa cada
Dealurile sunt pustii
S-au sfarsit si din ograda
Jocurile de copiii.”
8. Fructele toamnei – autor necunoscut
„Hai, copii, veniti cu mine!
In livada-i tare bine.
Fructele ne-asteapta toate
Sa mancam pe saturate.
Mere, pere, nuci si prune
Si gutui, sunt tare bune!
Iar de urcati sus, la vie,
Aici alta bogatie.
Strugurii s-au strans gramada
Iar ciorchinii stau sa cada.
Hai, pe ganduri nu mai stati!
Sunt zemosi si aromati.
Fructele-s gustoase toate
Insa trebuie spalate.
Ca praful necugetat
Pe ele s-a asezat.
Doar si mamica le spala
Cand le-aseaza in camara
Ca toata iarna s-avem
Compot, dulceata si gem.”
9. Balada unui greier mic – George Toparceanu
„Peste dealuri zgribulite,
Peste tarini zdrentuite,
A venit asa, deodata,
Toamna cea intunecata.
Lunga, slaba si zaluda,
Botezand natura uda
C-un manunchi de ciumafai,
Cand se scutura de ciuda.
Imprejurul ei, departe,
Risipeste-n evantai
Ploi marunte,
Frunze moarte,
Stropi de tina,
Guturai…
Si cum vine de la munte,
Blestemand si lacramand,
Toti ciulinii de pe vale
Se pitesc prin vagauni,
Iar macesii de pe campuri
O intampina in cale
Cu grabite plecaciuni…
Doar pe coasta, la urcus,
Din casuta lui de huma
A iesit un greierus,
Negru, mic, muiat in tus
Si pe-aripi pudrat cu bruma:
Cri-cri-cri,
Toamna gri,
Nu credeam c-o sa mai vii
Inainte de Craciun,
Ca puteam si eu s-adun
O graunta cat de mica,
Ca sa nu cer imprumut
La vecina mea furnica
Fiindca nu-mi da niciodata,
Si-apoi umple lumea toata
Ca m-am dus si i-am cerut …
Dar de-acus,
Zise el cu glas sfarsit
Ridicand un piciorus,
Dar de-acus s-a ispravit…
Cri-cri-cri,
Toamna gri,
Tare-s mic si necajit.”
10. Zile de toamna – George Cosbuc
„Ieri vedeam pe lunca flori
Mandri fluturi zburatori,
Si vedeam zburand albine!
Ieri era si cald si bine.
Azi e frig si nori si vant,
Frunzele cad la pamant,
Florile stau suparate,
Vestejesc de bruma toate.
Ieri era frumos pe-afara
Ca-ntr-o calda zi de vara.
Azi e toamna pe pamant
Vreme rea si bate vant.”
Poezii de toamnă scurte
Poezie de toamnă
Toamna a intrat în casă
Punând struguri dulci pe masă
Și-n cămară prin borcane
Pătlăgele dolofane.
Tot ea ne-a adus alune
Nuci și mere foarte bune
Mari gutui pentru dulceață
Și-un butoi de varză creață.
Emoție de toamnă - Nichita Stănescu
A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
Mă tem că n-am să te mai văd, uneori, că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori, că ai să te ascunzi într-un ochi străin, şi el o să se-nchidă cu-o frunză de pelin.
Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac, iau cuvintele şi le-nec în mare.
Şuier luna şi o răsar şi o prefac într-o dragoste mare.
Sursă foto: maxbelchenko/Shutterstock