Ana Nicolescu, change strategist: Antreprenoriatul nu e greu. Ce e greu e să știi cine ești, să acționezi cu integritate

Am vorbit cu Ana Nicolescu despre primii pași în antreprenoriat, despre succes, dar și despre depășirea piedicilor și a fricilor.

Titulatura oficială a Anei Nicolescu este change strategist și communication strategist, dar pe lângă aceste lucruri, ea este o susținătoare determinată a antreprenoriatului și soloprenoriatului. Atât de determinată încât a încurajat și a susținut să înceapă propriile afaceri. Am vorbit cu ea despre primii pași în antreprenoriat, despre succes, dar și despre depășirea piedicilor și a fricilor.

  1. Tu ești change strategist și communication strategist. Dacă ar fi să definești activitatea ta într-o singură frază, cum ai face acest lucru?

Le ghidez pe soloprenoare să treacă de la mentalitatea de angajat în propria firmă la cea de antreprenor, astfel încât să aibă un plan de business peste care să suprapună o strategie de comunicare cu sens, cu scop și cu rezultate și să aibă o afacere profitabilă.

Retail jobs
  1. Ce deosebește o femeie antreprenor de un bărbat antreprenor? Există diferențe de mentalitate sau de abordare?

Nu am lucrat cu mulți bărbați antreprenori ca să pot să dau un răspuns cât mai apropiat de realitate, însă ce pot să spun din experiența mea este că avem aceleași frici. Le ambalăm diferit și avem comportamente diferite, dar formarea mea în coaching, ascultarea activă și curiozitatea empatică m-au ajutat să văd dincolo de cuvinte și de comportamente. Sindromul Impostorului, Frica de Succes, Frica de Eșec. Sunt în noi fie că suntem femei sau bărbați. Și dacă asculți poveștile oamenilor înțelegi cum și-au format filtrele prin care văd viața și că totul pornește de la nevoia de a fi iubit așa cum ești. Căutăm validare și acceptare. Ăsta e numitorul comun.

  1. În ceea ce privește peisajul antreprenorial general din România, ai spune că e mai ușor să fii antreprenor sau antreprenoare? De ce?

Aș spune că poți să creezi orice posibilitate vrei, indiferent dacă ești antreprenor sau antreprenoare, atâta timp cât știi cum să te uiți la tine, să procesezi blocajele, să vezi de unde vin și cum ți-au impactat viața, să înțelegi că ai rămas în blocaje pentru că ai avut un beneficiu, care e ăla? Apoi fii sincer/ă cu tine și să îți faci planul visurilor tale pe care să-l urmezi cu religiozitate până treci dincolo de rezultatele pe care ai previzionat. Nu zic că e ușor.

Așadar n-aș spune că antreprenoriatul e greu sau e ușor și e diferit pentru bărbați și pentru femei. Antreprenoriatul nu e greu. Ce e greu e să știi cine ești, să acționezi cu integritate, să nu te minți, să te uiți cum ai generat tu anumite situații de care te plângi. E greu să accepți că te victimizezi mereu fără să pui o acțiune în loc și să mergi mai departe. Dar îți e bine ca victimă pentru că obții atenția de care ai nevoie și poate o să te iubească așa cum ești.

  1. Care este primul pas pe care trebuie să îl facă o femeie care vrea să pornească pe calea antreprenoriatului?

Dincolo de autocunoaștere și să lucreze cu ea, primul pas ar fi să îi fie clar ce vrea să facă, unde vrea să ajungă peste 5 – 10 ani. Apoi să înceapă să construiască un plan care să o ducă acolo. Dacă e la început de drum, lucrul cu un coach de business ar putea să o scutească de multe greșeli și să îi câștige timp, apoi să genereze mai rapid bani în business-ul ei. Ar face un plan strategic, nu doar ar visa frumos. Ăsta ar fi primul pas.

  1. Care sunt calitățile care trebuie să definească o antreprenoare?

Ca orice alt om: autenticitate, integritate și determinare să afli cine trebuie să devii ca să faci din visul tău un business profitabil.

  1. Din experiența ta, care este cea mai mare piedică de care se lovesc femeile atunci când vor să pună pe picioare o afacere? Câte dintre aceste piedici vin din interior, câte vin din exterior?

Din perspectiva mea, toate piedicile vin din interior. Ce se reflectă în exterior sunt contextele pe care ni le cream (inconștient) ca să ne demonstrăm că avem dreptate că e greu, nu putem, nu suntem în stare, nu merităm, nu o să cumpere nimeni de la noi, nu ne respectă nimeni, nu știm să vindem, românii nu au bani ca să cumpere cursuri scumpe, nu mă susține familia, nu mă ajută bărbatul etc.

Cea mai mare piedică pe care o percep în acest moment din experiența mea este lipsa de asumare. Mereu căutăm vinovați că nu ne merge business-ul, în loc să ne întrebăm:

  • Cum am generat eu situația asta?
  • Ce-mi iau din ea?
  • Ce am de văzut despre mine și nu am văzut până acum?
  • Ce am de făcut să generez rezultatele pe care mi le doresc? Dar întebarea asta mi-o pun după ce am conștientizările de mai sus. Că altfel pot să mă duc iar în blamare și să iau decizii neasumate și care nu au nicio legătură cu valorile mele.
  1. Am întâlnit antreprenoare care mi-au spus că au un vis, nu un plan de afacere. Cum ți se pare o astfel de abordare? Care sunt punctele foarte ale acestui unghi, care sunt punctele slabe?

Da, cu toții pornim de la un vis. Dar când avem un vis nu ne numim nici antreprenori, nici soloprenori, nici freelanceri, ci visători sau poate vizionari.

Un punct forte al faptului că ai un vis este că ești conectat la motivația ta și asta e minunat pentru că de multe ori în viitorul tău antreprenorial vor fi și situații mai grele, iar dacă nu te întorci la motivația ta, e posibil să renunți la antreprenoriat.

Am întâlnit multe soloprenoare care au renunțat la business-ul lor pentru că era neprofitabil, s-au întors în corporație și după câțiva ani au venit la Mastermind-urile mele că visul era tot acolo, dar avea nevoie de o strategie ca să se transforme în business profitabil.

Și ajungem la un alt punct forte, și anume că visul nu moare. Sau moare foarte greu. Așa că te ține și pe tine vie, îți dă forță, motivație, te ridică din pat în fiecare dimineață.

Un punct slab este să crezi că dacă ai un vis și crezi mult în el și mergi doar pe intuiție și instinct, o să ai un business profitabil. Asta merge până la un punct. Been there done that. Dar dacă vrei să scalezi, ai nevoie să treci de la vis la proiect și la un plan de business concret

  1. Care este lecția de business pe care ar trebui să o învețe orice antreprenoare?

Că business-ul poate să îți oglindească unde ești neasumată, unde nu vrei să te uiți de teamă că o să te doară. Am lucrat în programele mele anul ăsta cu 50 de antreprenori și pe măsură ce avansam în planificare și strategie, ieșeau la suprafață blocaje: nu știu, nu pot, nu am timp, nu înțeleg, nu mi se pare relevant. O fugă de a face munca, dar de fapt fuga de a te uita la tine.

De multe ori nu e că nu știi să faci vânzări, e despre faptul că nu ai primit iubire așa cum ai avut nevoie de la mama ta. Și ai simțit că nu meriți. Asta trebuie să însemne că nu ești o persoană suficient de bună, ți-ai zis. Atunci ți-e frică să apari la întâlnirea cu potențialii clienți să le vinzi ceva că dacă spun că nu le place serviciul tău și te simți respinsă, simți că nu meriți Deci aveai dreptate, nu meriți. Avea dreptate mama. Și asta doare.

Sau nu vrei să-ți faci tema și să scrii rubrica Despre mine. Zici că și se pare o prostie să scrii în beneficii pentru clienți, apoi că nu știi cum, deși ți-am predat lecția și ți-am arătat concret cum. Dar e greu pentru că nu știi cine ești. Ești cine ți-au spus alții că ești sau cine ți-ai spus tu că ești. Dar autentic, în miezul esenței, tale cine ești?

Nu știi și te simți o impostoare. Tocmai de aici apare de fapt, din punctul meu de vedere, Sindromul Impostorului. Nu că facem ce fac și alții. Asta e normal, nu am inventat noi roata. Ci din faptul că nu facem munca asta, să dăm la o parte tot ce am primit despre noi și să fim autentici și responsabili pentru propria noastră viață și pentru prorpiul business.

Dar nu facem asta pentru că dacă greșim nu mai avem pe cine să dăm vina. Și revenim la un răspuns de mai sus despre de ce avem nevoie să ne victimizăm.

Vezi, nu e despre business, este despre cine ești.

  1. Care este cea mai mare greșeală pe care o poate face o antreprenoare sau cineva care vrea să meargă pe acest drum?

Să pretindă că are un business când are doar un proiect și să creadă că știe totul dar proiectul nu merge pentru că alții îi pun piedici. Recomand să cauți de la început de drum ghidare în business. Vei ajunge mai repede acolo unde dorești.

Dacă o să mergi la un coach de business o să ai în 8 - 10 săptămâni:

  • Obiective pe 10, 5, 3 ani și următoarele 12 luni
  • O să știi care e unicitatea ta, poziționarea în nișă
  • O să lucrezi foarte amănunțit pe cine e clientul tău ideal ca să vorbești pe limba lui, în beneficii pentru el și o să creezi programe din nevoile lui, nu din proiecțiile tale
  • O să știi cum să-ți împarți acțiunile și campaniile pe trimestre
  • Apoi o să vii cu o strategie de content ca să-ți atingi obiectivele. Și aici intră site, blog, social media, newsleter, freebies.
  • O să identifici parteneriatele strategice și o să începi să faci PR
  • O să ai un produs/serviciu pe care să-l testezi în piață, să-l îmbunătățești, iar să-l dai în piață, iar să-l ajustezi pe nevoie clientului și tot asa în primii doi ani de business până cizelezi ceea ce oferi și vezi dacă piața cere și cumpără.
  • O să poți să lucrezi la brandul tău personal dacă ești șoloprenoare sau la brandul de companie dacă creezi ceva mai amplu

E mult? E copleșitor? Știu. Și e doar o parte din ce poți să lucrezi alături de un coach de business. Crezi că ai putea să faci singură toate astea când ai doar un vis? Dacă da, you go girl! Nu zic că nu se poate. Depinde cât timp îți ia și câți bani pierzi.

Dar dacă tu conștientizezi că ai mulți pași de urmat, eficient e să fii ghidată de un coach cu a cărui viziune și valori rezonezi.

Vizionare placuta


Carmen este redactor-șef Kudika.ro și scrie de când își aduce aminte. A început cu integrame sustrase pe furiș de la tatăl ei și 30 de ani mai târziu se relaxează...

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.


Setari Cookie-uri