Povestea celor 4 organe celebre

Creierul lui Einstein. Cand eram mai mici, ne laudam in fata altora ca stim ce inseamna E=mc2 . E simplu - energia este egala cu masa inmultita cu viteza luminii la patrat (299.792.458 m/s). Dar e mai complicat decat am crede noi. In spatele acestei formule sta omul care a uimit o lume-ntreaga. Omul care considera imaginatia mai importanta decat orice. Omul care s-a luptat cu regimul nazist si a plecat dincolo de ocean pentru ca mai tarziu, pe baza studiilor sale, americanii sa spulbere doua mari orase ale japonezilor. Era pe lista si un al treilea, dar un pilot cu putin mai multa minte si inima s-a reintors cu bomba la baza...

Omul despre care vorbim se numeste Albert. Albert Einstein. Un nonconformist pasnic, o prezenta buna intr-o lume anapoda. Tanarul era cam timid. Multi se intrebau daca nu cumva are sindromul Asperger, o forma mai blanda de autism. Cert este faptul ca imaginatia vizuala si matematica lucrau perfect impreuna, lumea ramanand fara cuvinte la enuntarea celebrei formule. Brusc, Einstein devine o personalitate in Germania. Dar energia atomica si toate studiile se indreaptau pe o cale gresita. SUA nu stie cum sa scoata mai repede din joc Japonia si bombardeaza Hiroshima si Nagasaki. Pe baza cercetarilor si formulelor germanului de origine evreiasca, apar bombele atomice. Einstein nu stie nici el despre ce proportii e vorba si il instiinteaza pe Roosevelt despre potentialul noilor arme. Dupa tot ce s-a intamplat in razboi, Albert ramane cu un gust amar. Isi continua studiile in SUA, primind la el zilnic alti cercetatori, matematicieni sau simpli studenti.

In 1955, geniul dispare. Insista pana atunci ca creierul sau sa fie supus studiilor. Anatomopatologul Thomas Harvey se conformeaza dorintei, insa nu gaseste nimic deosebit. Abia in 1999, Sandra Witelson descopera ca niste formatiuni numite operculi parietali lipsesc, ele fiind inlocuite prin hipertrofierea portiunii inferioare a acelorasi lobi, raspunzatoare de imaginatia vizuala si calculul matematic. Einstein gandea in imagini, avand niste fascicule de comunicare anormale intre diferite regiuni ale creierului.