Setari Cookie-uri

Adevarul despre intalnirile aranjate

Intalnirile aranjate... or fi bune, or fi rele? Numai cele care le-au experimentat, sau, dimpotriva, cei care nu le-ar experimenta niciodata ne pot spune!

Intalnirile aranjate... or fi bune, or fi rele? Numai cele care le-au experimentat, sau, dimpotriva, cei care nu le-ar experimenta niciodata ne pot spune! Iata cateva pareri legate de intalnirile "aranjate":

Un chin

Nu am mai fost la o intalnire aranjata de foarte foarte, foarte mult timp, nu pentru ca as fi reusit sa imi gasesc alesul intre timp, ci pentru ca nu am mai vrut sa trec prin chinul conversatiilor fortate cu un necunoscut cu care nu aveam absolut nimic in comun.

Prietenii care incearca sa iti gaseasca partener nu iau in calcul si gusturile tale, desi niciodata nu vor recunoaste acest lucru. Cauta pe cineva care sa te aduca pe calea cea buna, pe cineva cu care cred ei ca ti-ar sta bine (adica total diferit fata de restul neseriosilor cu care ai fost). Am cunoscut un contabil foarte evlavios, un tanar care nu stiu exact ce facea pentru ca nu prea vorbea, un tip aparent ok, dar care avea cazierul mai mare decat toate oracolele tinute in scoala generala. De la ultimul m-am jurat ca daca tot e posibil sa gresesc in alegerea partenerului, macar sa mi-o fac cu mana mea.

Ada

NU!

Am fost de mult la o astfel de intalnire. L-am cunoscut pe internet pe vremea mircului si a fost foarte ciudat. Am vorbit la telefon, mi s-a parut "super de treaba", dar cand ne-am vazut a fost groaznic. Nu-mi venea sa cred ca el este cel care vorbise atat timp cu mine. Ma asteptam la orice insa nu la ceea ce am intalnit. Nu stiam cum sa plec mai repede. Era total opus stilului de barbat care imi place mie. De atunci nu am mai repetat aceasta greseala.

Livia

Niciodata

De nici un fel. Nici aranjate de prieteni nici de cunostinte si in nici un caz de potentialul care se vrea partener. Nu stiu de ce dar nu-mi inspira pic de incredere aceste aranjamente iar penibilul unei conversatii sterile ma face sa fiu si mai rezervata. Am avut o data, o singura data o astfel de experienta nefericita. M-am intalnit cu respectivul, pe care nu il cunosteam nici macar din vorbe, intr-un restaurant oarecare. Au urmat cateva zeci de minute in care singurul lucru pe care mi-l doream era sa pot iesi mai repede pe usa mare de sticla decorata. Individul din fata mea bolborosea cateva fraze incoerente despre viata lui profesionala iar eu, dintr-o politete obosita, incercam sa-l incurajez. Am ajuns acasa fericita. Fericita cu statutul meu de “domnisoara”, fericita ca am prieteni alesi de mine si am avut iubiti pe care i-am descoperit eu insami, fara pic de ajutor.
Citește și:

Vizionare placuta


Kudika
6 Februarie 2008
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.