Am auzit foarte multe persoane dand urmatorul sfat: “tu trebuie sa fi centrul universului tau” sau “de propria persoana trebuie sa-ti pese cel mai mult” sau altele asemenea.

8 pași pentru a deveni o persoană mai bună

Desigur ca este foarte important sa ne respectam propria persoana, dar oare nu instinctul de conservare este cel care ne face sa afirmam cu tarie si sa actionam in consecinta, gandindu-ne doar la propria persoana? Nu de aici se naste egoismul? Oricat de gresit ar parea , eu cred cu tarie ca nu propria persoana trebuie sa fie centrul universului nostru.

Cei cativa oameni cu adevarat speciali , pe care am avut onoarea sa-i cunosc, au fost oameni simpli dar, de-o generozitate si de-o bunatate iesita din comun. Au fost oameni care au pus nevoile altora inaintea propriilor nevoi. Faptul ca puteau ajuta sau face un bine cuiva le umplea sufletul de o bucurie cu mult superioara fata de orice ar fi simtit facand ceva pentru ei insisi.

Nu afirm ca trebuie sa ne neglijam sau sa nu ne pese de noi. Dimpotriva. Orice facem trebuie sa contribuie la dezvoltarea noastra personala, spirituala, ca oameni. Din punctul meu de vedere acest lucru se poate realiza cel mai bine, facand lucruri pentru altii, intr-un mod altruist, fara sa ne gandim o clipa care ar fi avantajele noastre pentru mana de ajutor pe care o dam.

Sa dai, sa fii generos, nu presupune neaparat ceva material, ci se refera la a oferi dragoste, a asculta pe cineva care are nevoie, a intelege, a incerca sa alini suferinta sau durerea cuiva, prin cuvinte sincere care sa-i dea speranta. Acestea sunt lucrurile care pot sa-ti aduca o adevarata bucurie.

Egoismul/egocentrismul nu este sanatos pentru ca duce la indepartarea de semenii nostii, de oameni. Este ca si cum ti-ai cladi o fortareata in jurul tau cu scopul de a te apara, pentru ca la final sa descoperi ca ti-ai construit propria inchisoare. Daca intotdeauna te concentrezi doar la tine, la ce te-ar bucura pe tine, la ce ti-ar face bine tie, atunci as vrea si eu sa stiu : care este rolul tau in viata?

Cel mai sanatos ar fi sa reusim sa pastram un echilibru. Sa nu cadem in nicio extrema. Este greu, dar nu imposibil. Stiu ca lumea in care traim ne face sa ne simtim impinsi catre egoism, pentru ca atunci cand am indraznit sa ne pese, am fost raniti. Durerea din acele momente ne face sa ne concentram asupra propriei persoane, pentru a ne apara de viitoare rani. Dar, de cate ori am cazut invatand sa umblam, de cate ori am pronuntat gresit cuvintele invatand sa vorbim? La inceput doare, e greu sa fim buni, mai ales dupa ce am fost raniti. Dar se poate.

Centrul universului nu trebuie sa fie propria persoana, ci lumea cu oamenii si cu tot ce cuprinde ea. Intotdeauna ai sa primesti mai mult de la viata, daca dai, decat daca ceri. Eu asa am invata.

Un articol de Andrea Balint

Cum iti ajuti sufletul sa lupte cu o persoana toxica?

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: