Daca esti susceptibil la dileme existentiale, nu-ti va fi peste mana sa empatizezi cu sinucigasii piperniciti, satui de o viata chinuita inca inainte de a o incepe. In povestea “Omul Perna” a lui Katurian, personajul capitonat din titlu le arata copiilor viitorul, care colcaie de mizerii umane, convingandu-i ca nu merita trait si aratandu-le o portita de scapare. De regula, portita cu pricina coincide cu usa de la aragaz... iata punctul cel mai nevralgic al textului: aici spectatorii se vor imparti in doua tabere, in functie de cum percep aceasta scapare, ca pe o expresie intolerabila a lasitatii sau ca pe o sansa care trebuie insfacata cu ambele maini. Insa, oricum v-ar gasi cortina in coborarea ei finala, incruntati sau inmarmuriti, va pot garanta ca “Omul Perna” nu este un peisaj mental din care veti reveni prea curand.
Par deshidratat, aspru si lipsit de stralucire? Am gasit solutia!
Editia a saptea a festivalului Maratonul Teatrului Independent: 30 septembrie – 8 octombrie, la Bucuresti
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: