10 tigle lipsa in filme nebune, nebune

4. Sindromul Cadavru Umblator (al lui Cotard): Una dintre cele mai bizare fabulatii ale mintii umane defecte consta in siguranta celui afectat ca este mort, in stare de putrefactie, sau de-a dreptul inexistent. Sindromul este asociat cu inabilitatea creierului de a recunoaste fetele, inclusiv a individului in cauza, iar concluzia logica (?!) la care ajung neuronii scurtcircuitati suna cam asa: daca nu sunt eu cel din oglinda, eu sunt mort. In filmul “Synecdoche, New York” (2008), scenaristul-geniu Charlie Kaufman invarte o ghirlanda mentala aproape impenetrabila pe sculul unui film, o povestire in rama despre regizarea unei piese de teatru. Protagonistul, Caden Cotard (o referinta la neurologul care a descoperit boala), dedica zeci de ani intreprinderii, timp in care framantarile sale interioare, fataliste, se intensifica, reflectand o preocupare continua cu propria sa existenta. Confuzia existentiala nu e, de altfel, surprinzatoare, de vreme ce piesa lui este o oglindire a vietii lui, ceea ce naste o perpetuare fara sfarsit a piesei in piesa, si a regizorului in... personajul-regizor.

---