Si acum?

Blogurile Kudika

sfarsit de toamna kudika_1041348 la 17 Noiembrie 2020, 22:16
eleganta si incaltamintea kudika_1041301 la 2 Noiembrie 2020, 00:08
cu gandul la moda kudika_1041299 la 1 Noiembrie 2020, 22:40
cumparaturi preferate kudika_1041296 la 1 Noiembrie 2020, 18:11
e iarna kudika_1041186 la 4 Octombrie 2020, 14:31
schi kudika_1041182 la 3 Octombrie 2020, 23:11

Nici nu mi-am dat seama cand s-a inserat. Are efectul unei nedumeriri pe care versurile au imprastiat-o. Explicatiile bat la o usa intredeschisa...descoperiri mult prea neasteptate. Lamuririle regenereaza rana? E aiurea ca dupa afirmatiile ce vor urma unei discutii viitoare,va fi greu sa ne purtam de parca nimic nu s-ar fi intamplat. Ar fi mai usor sa sa-ti scriu totul pe o foaie subtire cu scrisul apasat,bagata intr-un plic odios de un verde intens,incercand subtil sa-mi dovedesc capacitatea de creatie. Ma adancesc in cautarea si intelegerea motivelor,cum ai cauta iubirea adevarata intr-o mare de oameni si sentimente.
Ma uit pe geamul "patat"de amprente si nasuri turtite,privind mersul oamenilor,dorind sa-i transpun in scena. Cu tot cu gandurile,trairile si complexele experientelor lor de viata. Sa-i aud cum gandesc,cum privesc,cum simt,iubesc sau cum sufera. Sa ii invat ca la o ora de curs.
Stiu ca n-as vrea sa te vad ca suferi in tot corpul ca si cum ti-ar reveni durerile,pentru ca efectul anestezicului a trecut mult prea repede. Gandirea mi-e oricum dezorientata,asa ca am sa ma folosesc de toata logica de care inca dispun. Nici nu vreau s ate deprime ca o insulta nemeritata,vreau sa stii ca te poti baza macar atat de putin cat te-ai sprijini pe un picior recent bandajat. Imi pare rau ca nici macar nu mai incerc sa-ti definesc parfumul.
N-as mai vrea sa te intreb stangaci si penibil "-la ce te gandesti?",pentru ca de multe ori raspunsul in sine ma enerveaza si ma crispeaza mai mult decat asteptarea lui.
Stau prea mult cu sufletul ghemuit.Mi-e greu sa-ti explic de ce.
Nu vreau sa fie o absenta a absolvirii vinei si vreau sa aiba o sonoritate independenta de continutul contextului. Insa autenticitatea acestei "sonoritati" este de fapt,de ordin interior,subiectiv. Ma simt ca o femeie durdulie incercand sa treaca printr-o poteca mult prea ingusta,preferand insa inconjorul ei. E o oarecare dificultate acolo.Nu vreau sa ma cenzurez,nu vreau sa-si piarda vorbele din substrat ajungandu-se la anularea scopului propriu-zis. Vreau sa auzi pana si ecoul.
"-Pot sa-ti fac o cafea intai? Si sa fumam o tigara inainte?"
Nu vreau sa-ti para ca o "poezie" tradusa dintr-o limba uitata de mult si neavand un dictionar la indemana. Iarta-ma ca nu gasesc amestecul,ca gura nu mi-e foarte mobila si ca de-abia pot articula vreo vorba,ca imi framant figura si ca imi trec limba peste buza de jos ca sa mi-o umezesc,ca mana mea ramane inerta in a ta si ca toata puterea deciziei luate se consuma treptat in privirea si respiratia sacadata. Parea mai usor in fata oglinzii.
Stii? Esti de-o frumusete incerta,de o tulburatoare apasare uneori si alteori ca o mangaiere a unei corzi de chitara.
Miroase a versuri si ma inspira. Miroase a acuarele si ma face sa vreau sa te vad pictand.
Masa are patru picioare sprijinite,iar scaunele sunt asezate strategic,parca asteptand greutatea cuiva. Caloriferul e pistruiat de rugina si tare mult as vrea sa gust din bomboanele cafenii de pe masa. Le privesc timid pe sub gene,cu ochii mari de copil.
Stii ca vorbele doar repeta ce-mi spun ochii...nu? Sa vorbesc foarte repede,subliniind doar esentialul si sa scad brusc vocea cand rostesc consoanele? Sau sa ma sincronizez cu ticaitul ceasului?
Nu vreau sa piara totul dintr-un singur clipit din gene sau dintr-o pocnire din degete,ca si cum ar disparea versurile scrise pe o batista uzata mult prea mult timp.
Uite! Am gasit o carte de Gabriel Garcia Marquez cu randuri subliniate si comentate de mine. Ce cauta aici?
Aah..si-as mai vrea sa-ti vorbesc cu febra,cu sudoare,mult si neintrerupt. Sau mai bine...as vrea sa-ti vorbesc mut.
"-N-am nimic din mine ce merita aratat pe scena lumii." As vrea sa ma lasi s ate contrazic. As folosi replici solide,imposibil de atacat decat poate,de mintea unui om blonav. Stiu ca de fapt doar te prefaci ca nu intelegi ce spun si incurci totul din exces de zel. Stiu ca totul ti se pare ca o rana ce ti se descopera treptat de sub bandaj. Nu te panica,mai avem resurse. Nu mai izbucni fals intr-un suras fortat,ce nu va rade niciodata. Observ reziduurile de tristete,chiar daca pentru altii nu sunt chiar atat de evidente.
"-Te bucuri c-ai citit povestriri asternute pe hartie dedicate initialelor tale? Daca ma mai lasi,am sa te mai ghicesc la coltul strazii si-am sa continui sa te scriu,caci intr-o mare de apa tu esti uscat. Daca n-as mai face-o viata mi s-ar parea prea simpla,prea frumoasa,prea rationala."
Ma joc instinctiv cu mana pe stofa maronie a fotoliului cubic. Ma ascund cand este inutil. Si-o fac in mod compromitator. Iarta-ma dar gandul meu e cateodata incomod.
Mi-e dor cateodata de chipul lui iluminat de zambetul bucuros cand ma vedea,exact ca o mobila veche si prafuita pe care cade soarele. Era zapacit,se invartea in jurul meu impiedicandu-se,vorbea balbait,tremura cand il sarutam...Amintirile sunt frumoase. Chiar si cele care dor.
Pot sa te rog ceva? Deranjeaza-ti si mai mult hanoracul gri pe care-l porti. N-are destule cute.

Voteaza:
Rating curent: (4 voturi)
 
Avatarul lui luiza_georgiana
luiza_georgiana a scris pe 26 Ianuarie 2010, 15:06

Imi place foarte mult cum scrii si ma bucur ca ti-am vizitat blogul.E multa caldura in cuvintele tale si tot ce scrii este foarte afectiv si real totodata,desi este precum un interesant calambur.Ar trebui sa iti cultivi cumva talentul,nu numai pe blog :* te pup...

Avatarul lui Calandrinon
Calandrinon a scris pe 26 Ianuarie 2010, 17:19

iti propun sa mai trimiti o parte din aceste bloguri si la Romania Literara, sunt bune, si ceea e cel mai surprinzator lucru la ele....cine le concepe! felicitari scumpa!

Avatarul lui Lumos_Forever
Lumos_Forever a scris pe 26 Ianuarie 2010, 21:21

Esti prea profunda, prea matura , prea talentata si prea desteapta pentru varsta ta.... E un mod deosebit de expunere ,cu un cinism subtil poate , ori cu un iz de amaraciune , pe ici pe colo ,a unor trairi , cascade de pasiune...Viata in oglinzi , nu e totusi o solutie....decat ca figura de stil ! FELICITARI PENTRU POST !

Avatarul lui GYPSI
GYPSI a scris pe 27 Ianuarie 2010, 07:51

draga mea daca varsta e reala e ok caci ceea ce scrii sunt profunzimi ,trairi si sentimente dai dovada de multa maturitate ...

Avatarul lui RDiana
RDiana a scris pe 27 Ianuarie 2010, 11:36

da este reala varsta ...iar peste cateva zile o sa imbatranesc cu un an:)))....

Avatarul lui anarebeca6
anarebeca6 a scris pe 30 Ianuarie 2010, 09:45

m-ai lasat fara cuvinte.este extraordinar,impresionant,tot ce scrii.iti doresc mult succes.sper sa te remarce cineva!

Avatarul lui RDiana
RDiana a scris pe 30 Ianuarie 2010, 17:09

MUltumesc pt tot !

Avatarul lui kudika098645
kudika098645 a scris pe 31 Ianuarie 2010, 17:10

Super inteligenta, bravoo.

Postare comentariu