Despre sacrificiu si minunea de a fi mama...

Ai putea fi mama surogat?

Va rog mult sa ma ajutati!

Postat pe 12 Mai 2008 14:55
Va propun o situatie...O tanara femeie(ce-si doreste nespus sa fie mama) sufera de o boala grava,ce poate fi tratata cu timpul dar care nu ii permite sa aiba copii,punandu-i astfel viata in pericol.Daca ati fi in locul acestei femei,ati avea curajul sa riscati,sa va jucati cu destinul pt a avea un copil?
Personal...as alege sa fiu mama pt ca asta e cea mai frumoasa calitate care ne-a fost lasata.Cu pretul vietii eu asa alege sa imi nasc bebelusul.
Postat pe 12 Mai 2008 16:22
Interesanta abordare a problemei dar discutabila. Ai spus: "cu pretul vietii eu as alege sa-mi nasc bebelusul" pai daca te intereseaza parerea mea, cred ca asta-i culmea egoismului iar o femeie cu discernamant ar privi in perspectiva si nu s-ar limita doar la momentul nasterii. Te-ai gandit vreo clipa care va fi soarta copilului tau daca tu vei plati acel pret de care vorbeai?

Postat pe 12 Mai 2008 16:46
As face un copil daca as avea un sot admirabil,un tata capabil sa faca ceea ce viata poate mie nu mi-ar permite sa fii sigura de asta...si..am uitat sa precizez...as porni la drum cu acea sarcina cu speranta ca voi scapa cu viata,asta ecel mai important...si in anumite cazuri acest lucru chiar ajuta.
Postat pe 12 Mai 2008 16:50
Sigur ca ajuta! O atitudine pozitiva rezolva intotdeauna problemele pe jumatate. Cat despre barbati, indiferent cat de admirabili ar fi e tare greu pentru ei sa suplineasca prezenta unei mame.
Postat pe 12 Mai 2008 16:56
ehee! teoria e simpla dar practica ne omoara!
Postat pe 16 Mai 2008 22:55
doar daca nu jucam cu destinul,sa presupunem ca boala dispare printr-o minune,altfel cum spunea si Natalie ,este egoism
wdy Postat pe 17 Mai 2008 13:48
nu as riska viata mea si viata copilului.nu se stie dak si bb se va naste pana la urma sau va muri odata cu mama.cat despre tati............. ei repede gasesc motive sa se spele pe maini de sarcina..... si orice sot iubitor nu va risca viata sotiei si a bebe-ului.se pot face adoptii.am un var care s-a casatorit cu o femeie sterila(nu stiau atunci), au adoptat o fetita de 2 saptamani si acu are 14 ani si seamana cu el.st atatea copii care asteapta sa aiba o familie si o casa.de ce sa punem viata noastra si a bebe-ului in pericol?de ce sa moara cineva, unu sau amandoi cand poti face un copil abandonat fericit? te poti bucura sa fii mama nu doar nascand, dar adopatand un copil de cateva zile, saptamani sau luni si esti mama pt el.la fel te bucuri de zambetul lui, de gangureala lui, de cuv, "mama" care ti-l spune prima data, de primii pasi facuti etc. sa ii fii o calauza in drumul lui prin viata, un exemplu si el iti va multumi mai tarziu. de ce sa risti viata unu bebe si a unei mame? ca sa ce? sa fii mama eroina? nu poti sti ce va ajunge copilul ala fara tn si pe ce drum o va lua. asa as face eu.......... fiecare crede in felul sau
elvirush Postat pe 17 Mai 2008 16:22
eu nu as risca sincer in lumea de azi e destul de mare responsabilitatea unui copil ...si daca mai exista si situatia mentionata mai sus....
hannahmiriam Postat pe 18 Mai 2008 04:29
Eu am riscat prt ca am trecut printr-o situatie asemanatoare eram sa imi pun viata in pericol dar nu am stiut lucrul asta de la inceput ...Am descoperit cand eram in luna a 7 ca aveam probleme cu inima ,imi scadea brusc tensiunea .Cand l-am nascut pe cel mik imi ajunsese tensiunea la aproape 7 si am nascut cu perfuzia in vena si masca cu oxigen .Dar ma ajutat Dumnezeu si sunt si eu si el bine .Dar daca ar fi fost altele circumstantele nu stiu daca as mai fi facut la fel ...
adri_2 Postat pe 18 Mai 2008 18:42
eu cred ca in cazul in care ai o boala grava,pe care ai putea sa o tratezi in timp,dar care iti pune viata in pericol daca sustii o sarcina,ar trebui sa nu risti nici viata ta si nici pe a copilului....daca risti viata ta,poti muri si nu mai poti simti bucuria de a fi mama.....atunci implicit risti si viata copilului tau,pentru ca ar ramane fara ajutorul si dragostea ta de mama....ca sa nu mai spunem ca boala ta ,in timpul sarcinii, ar putea afecta si copilul....eu cred ca daca ai deja un copil,ar trebui sa te opresti(de ce sa risti sa lasi doi copii fara mama???),iar cand nu exista copii,as infia unul,daca riscul de a-mi pune viata in pericol ar fi prea mare(si nu ma gandesc la mine,ci la copilul care ar ramane fara mine).....si spun toate astea din proprie experienta:dupa ce am nascut baiatul,am facut o depresie severa si am fost atentionata ca o alta sarcina o sa o tin pe riscul meu(daca as fi facut din nou depresia,exista posibilitatea sa nu-mi mai revin)...desi mi-am dorit mult doi copii,si mai ales o fata,am ales sa am UN COPIL CU MAMA SANATOASA,DECAT DOI FARA MAMA!!.....m-am gandit intai la copil si apoi la ceea ce imi doream eu.....caci asa cred ca ar trebui sa gandeasca o MAMA....
Postat pe 18 Mai 2008 23:09
ett,realista ca de obicei,te pup sunt de acord cu tine..
ginetta Postat pe 19 Mai 2008 08:39
Cred ca depinde ce varsta as avea. Daca spui ca boala poate fi tratata in timp, as astepta sa ma tratez si apoi sa am un copilas. Nici eu nu as risca sa am un copilas de care nu ma-s bucura sau care ar fi si el bolnavior.
Postat pe 31 Mai 2008 15:48
INTR-O ASTFELDE SITATIE ESTE SORA MEA MAI MARE.ESTE DIAGNOSTICATA CU SLEROZAMULTIPLA O BOALA CE SE FORMEAZA DAR NU SE STIE DIN CE CAUZA,AZI POTISA FII SI MAINE NU MAI POTI. SI EA ISI DORESTE NESPUS DE MULT UN COPIL ATAT DE MULTINCAT CU FIECARE ZI CARE TRECE ERA MAI HOTARATA SA FACA UN COPIL.APOI MAMA A STAT SI IA EXPLICAT. EA MAI ARE O FETITA IN CLASA A 3-A MAMA I-A ZIS:DECAT SA MORI SI SA LASI I URMA TA UN XOPIL CARE VA PLANGE SI CARE INCA ARE NEVOIE DE TINE,SI INCA UNULNOU NASCUT CARE NU ESTE VINOVAT PENTRU DECIZIA TA EGOISTA,MAI BINE TE CONCENTREZI ASUPRA FETITEI SI CATE ZILE DIN VIATA TA MAI AI LE DEDICI EI. EU UNA NU AS ALEGE SA FAC COPIL POATE DIN FRICA,POATE DIN EGOISM DAR NU AS CHINUI UN SUFLET NEVINOVAT..........
pace Postat pe 2 Iunie 2008 10:17
daca ar fi sa ma gandesc la cat de mult imi doresc un copilas atunci da...dar sa ma gandesc la viitorul bebelusului nu!!!un mare avantaj ar fi un tata capabil sa-i ofere tot,dar lipsa mamei????
lydia23 Postat pe 2 Iunie 2008 10:43
daca as fi in situatia sa sufar de o astfel de boala, poate ca as fi in stare sa-mi risc viata pt copilul meu, dar cand ma gandesc ca va creste fara mama..... oricum nu cred ca e o idee buna, sunt atatia copii care asteapta la centre sa fie luati de cineva. in ultima instanta as infia un copil.
Nazira Postat pe 2 Iunie 2008 14:54
eu nu as risca..ar fi egoist din partea mea.. as prefera sa infiez un copil, asa suntem cu totii fericiti.
oana81 Postat pe 2 Iunie 2008 14:55
De ce nu? nu e vb de un risc e vb de o minune pe care o faci,de o sansa pe care Dzeu ti-o da pt a-i oferi unei persoane dragi copilul pe care si-l doreste din rasputeri.eu daca as putea si mi s-ar ivi ocazia as face-o...i-as reda bucuria acelei femei care nu poate sa tina o sarcina...ca sa va spun sincer chiar am o prietena care se straduie de 9 ani sa aiba un copil,a pierdut 6 sarcini,vi se pare corect? Eu pt ea as face aceasta minune pt ca merita si pt ca as fi cu sufletul impacat,indiferent de consecinte,copilul ar fi pe maini bune si as contribui si eu mai mult c sigur la educatia lui...
Postat pe 5 Iunie 2008 12:34
Youbita, la varsta ta e normal sa gandesti putin mai simplist. Faptul ca porti o sarcina 9 luni si nasti nu te transforma in mama. Deci nu poti sa spui ca simti ca ai devenit mama la un minut dupa ce ai nascut. Apoi mori. Devii mama putin cate putin, incepand cu primul alaptat, continuand cu primul dinte, prima zi de scoala etc. In legatura cu darul pe care il faci persoanei dragi...Stii, eu am un principiu: nu fac cadou (nici macar persoanelor dragi) un animalut de casa. Nu pot sa stiu cat de capabila e persoana sa aiba grija de el. Asemanarea este putin fortata dar si sa mori (fara sa-ti vina) doar pentru a-i face un "cadou" cuiva....
crmn Postat pe 5 Iunie 2008 12:56
Recunosc de la bun inceput ca nu am citit atent toate mesajele de raspuns , dar eu am pierdut doua sarcini , la 7,5 si 5 luni... A fost dureros de mai multe ori , pentru ca m-am chinuit cu fiecare pierdere ca si cu o nastere. A fost dureros pentru ca primul copil a trait 3 zile in incubator si l-a ucis o pana de curent(era pe vremea impuscatului). M-a durut amarnic pentru ca , la iesirea din spital , ma astepta un militian sa ma ia la intrebari daca nu cumva am vrut sa pierd sarcina ( la aproape 8 luni?ar fi trebuit sa fiu nebuna!). Am pierdut si urmatoarea sarcina si abia atunci mi-a explicat un medic destept ca am trecut de 2 ori pe langa moarte, ca am avut 3 variante: mor eu la nastere, moare copilul , sau murim amandoi...A fost sa fie sa supravietuiesc si sa inteleg ca trebuie sa ma tratez cu grija inainte de a mai incerca sa raman insarcinata. Acum am TREI copii, toti cu cezariana, dar sunt cei mai pretiosi copii pentru mine. Poate ca iti spune ceva experienta mea. Iti doresc sa ti se implineasca dorinta si sa iti vezi si nepotii!
maria_zada Postat pe 7 Iulie 2008 23:59
ce sa zic..am trait o experienta destul de asemanatoare, cel putin asa era la momentul respectiv... Ne doream un copil de mult timp si am inceput cruciada analizelor, testelor samd...mi s-a spus ca foarte probabil am cancer de col si recomandarea este sa mi se faca rezectie de col, adica NICIODATA mamica naturala. dupa multe multe intrebari si insistente mi s-a spus ca da, este posibil sa raman insarcinata si inainte de aceasta operatie DAR asta insemna un stres enorm asupra organismului meu si o posibila interventie care sa opreasca sau sa vindece cancerul numai la cateva luni dupa nastere. nu va pot descrie ce a fost in sufletul meu... am fost la un pas sa aleg sa fac un bebe si sa rezolv cancerul ...cand se putea...sotul meu a spus ca orice alegere voi face el ma va sustine pentru ca stia cat de mult imi doresc un copil...ne doream amandoi. am discutat si despre adoptie in cazul in care acceptam acea interventie definitiva. printr-o minune dumnezeiasca am gasit un medic foarte bun dupa ceva timp care m-a vindecat si acum asteptam un bebe. era o modificare de tip precanceros asa ca s-a rezolvat mai usor. ideea e ca niciodata nu poti sti cu certitudine cum vei proceda intr-o situatie limita ( cu tot cu planuri facute si strategii gandite) decat cand esti in acea situatie limita. va pup si multa sanatate.
bestiutza_a Postat pe 28 Iulie 2008 12:04
Dragele mele! Sunt noua si va cer ajutorul intr-o problema Vreau sa fac copii, dar se pare ca ziau aceea este foarte departe . Am pierdut 2 sarcini mari 5 luni am fost descoperita in urma unor analiza la fundeni hematologie sindrom antifosfolipidic am facut tratament deja a trecut un an si jumatate dar imi este teama totusi sa nu pierd din nou sarcina As dori sa mi se raspunda de catre cineva care a nascut cu aceasta boala. imi este tare frica si sotul cat si eu ne dorim enorm copii.am scris pe mai multe saituri dar nu am primit nici un raspuns. la fundeni am intalnit femei care pierduse si 8 sarcini si incercau , dar credetima ca nu as vrea sa mai trec prin chinurile care au fost daca poate cineva sa ma ajute cu un sfat sa ma indrume la un doctor foarte bun va rog nu ezitati deja ma 28 de ani si vreau cel putin 2 copii. imi puteti scrie pe adresa m,ea de mail sau aici bratucml@yahoo.com va multumesc
flory75 Postat pe 11 August 2008 11:07
salut! imi pare sincer foarte rau de durerea prin care ai trecut. incearca sa speri, roaga-te mai mult si nu te speria. Daca esti stresata faci rau bebelusului. pe mine m-a ajutat Domnul doctor Conteanu ( este profesor universitar de 20 de ani sau mai bine), un mare om si un foarte bun doctor. poate te poate ajuta si pe tine. este adecarat ca eu am avut alte probleme, dar poate resusesti. il gasesti la maternitatea Bucur sau la cabinetul particular. daca vrei nr de fix de la cabinet, scrie-mi, ti-l trimit.
bestiutza_a Postat pe 11 August 2008 16:29
ati multumesc pt cuvintele frumoase bestiutza. o sa incerc sa devin mai ravdatoare si mai credincioasa pana la urma cum o vrea domnu. chiar imi doresc sa mi dai adresa doctorului tau sa mai aflu si o alta parere . merci mult
flory75 Postat pe 12 August 2008 10:03
Ai lasa copilul fara mama!!!!!! Ai fi prea egoista zic eu. Sunt de acord ca a da viata e cel mai minunat lucru si fiecare femeie isi doreste, mai ales ca nu a avut sau nu poate sa aiba, eu am pierdut un copil si iti inteleg dorinta, dar totusi.... Nu te-ai gandit la adoptie? Sunt asa multi copii la noi in tara care au nevoie de dragoste... Si sotul tau este de acord, nici nu stiu daca esti casatorita... La el te-ai gandit?
rosuveronika Postat pe 19 August 2008 20:02
Ptr Flory: Dr Conteanu lucreaza la Bucur dar eu am fost doar la cabinetul dansului. Tel fix de acolo este 021 330 021 6. Nu stiu exact adresa dar ajungi destul de usor acolo. este undeva intre statiile de metrou Tineretului si Timpuri noi, cum vii dinspre Timpuri noi pe partea dreapta, prima strada pe stanga, perpendiculara pe bulevard. Este aleea sau strada care da inspre Piata Norilor. La prima scara la parter pe partea stanga este cabinetul. Eu am sunat azi dar inca sunt in concediu. Stiu ca Dl doctor vine la inceputului lui Septembrie. Daca mai pot sa te ajut cu ceva, anunta-ma. Doamne-Ajuta si multa sanatate! te pup
bestiutza_a Postat pe 20 August 2008 16:15
am recitit si pare neclara explicatia; mai scurt: cum vii dinspre Timpuri noi inspre Tineretului, prima strada pe stanga, prima scara la parter. In capatul acestei stradutze este Piata Norilor.
bestiutza_a Postat pe 20 August 2008 17:02
Ptr. Flory: eram insarcinata in 3 luni. Am mers la un ecograf banal, cele de rutina la care te cheama ginecologul la o anumita perioada. Toata sarcina, pana atunci a fost ok, nu am sangerat, absolut nimic. Si la acel control... medicul mi-a spus ca bebelusul meu s-a oprit din evolutie. Pana la 3 luni nu am stiut nimic. Precizez ca am ramas insarcinata dupa 5 ani de casnicie si a fost ca o minune ptr noi. Iti dai seama socul pe care l-am avut cand m-a anuntat medicul... Nici acum nu pot sa ma gandesc la copilasul meu fara sa incep sa plang. Nu se stie de la ce am patit chestia asta, dar nu mi-am pierdut speranta ca o sa raman din nou insarcinata. In septembrie se implineste un an de cand mi s-a spus acest oribil lucru, dar nu disper. Am credinta in Dumnezeu ca v-a rezolva lucrurile cum e mai bine ptr noi. Trebuie sa ai speranta si sa crezi ca v-a fi bine. Intr-adevar sunt femei care au pierdut 8 sarcini si nu au disperat. Noi de ce am face altfel? Bafta
rosuveronika Postat pe 21 August 2008 17:57
De ce sa-mi risc viata si sa fac copilul,iar apoi sa-l privez de caldura si iubirea materna?sunt egoiste si mincinoase oarecum cele care spun ca ar face-o...sunt atatia copii in orfelinate care au nevoie de o mama...daca nu e nascut de tine asta nu inseamna ca nu-l poti iubi ca pe copilul tau....
Postat pe 21 August 2008 21:49
ptr Ranyah: te rog eu, fi mai ingaduitoare. Nu sunt "mincinoase sau egoiste" acele femei care ar face un copil in asemenea situatii. Hai sa fim mai intelegatoare putin: fiecare are dreptul la o alegere ( buna sau proasta in viziunea noastra) si fiecare are dreptul la o parere. Tu n-ai face-o si nu ti se pare ok. Sunt si oameni care gandesc diferit sau care sustin niste puncte de vedere diferite, chiar si doar la nivel declarativ. E un topic despre care discutam si este ok sa avem pareri pro si contra. Multumesc.
bestiutza_a Postat pe 22 August 2008 16:14

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
Sarcina si vitaminele	36	De la: kudika_973629 24 Noiembrie 2014 12:23
ati avut o situatie asemanatoare?	12	De la: Cassey 15 Mai 2009 10:44
Sunt pro sau contra vaccinarii copiilor impotriva noului virus gripal?	3	De la: iulia069834 14 Decembrie 2009 13:03

sunt insarcinata?	9	De la: kudika_1012859 1 Noiembrie 2016 08:32
Prospect Yasmine	1	De la: Rocs 28 Noiembrie 2010 02:12