Setari Cookie-uri
  1. Forum
  2. Relatii
  3. Altele
  4. nu pot lua o decizie...

nu pot lua o decizie...

agresiunea fizica si verbala

Ce-i domnule cu romancele astea care vor sa fie asimilate si inca in propria tara ?
Poate o sa ma credeti nebuna dupa ce o sa va spun tot..Cu toate astea,am nevoie de un sfat.Am o relatie de aproape 7 ani cu cineva,relatie care de la inceput a scartait..In primul an,mi-a dat prima palma..L-am parasit si m-am intors f repede la el..Au urmat ani intregi in care imi vorbea f urat,atat in casa,cat si in public!Prietenii nostri erau ingroziti de felul in care se purta cu mine.Este f violent,nu zic ca m-a batut ca pe fasole,da mereu se repezea la gatul meu..:(.Parintii lui sunt in Italia si vin o luna pe an acasa,luna in care eu mereu imi fac bagaju si plec acasa..Nu mi-a zis niciodata sa stau..E foarte atasat de parintii lui!ultima oara cand au fost acasa,nu a fost f ok,in sensu ca dupa ce au plecat,voiam sa ma mut inapoi cu el..Doar ca el imi raspunde f in scarba,ca ce ma intorc iar pe capul lui..?Si am stat separati si totusi impreuna vreo 7 luni,in care ieseam odata pe saptamana,si atunci fortat ca mna,inca ma avea ca prietena.In timpul sapamanii nu ne vedeam deloc..Apoi a inceput sa aiba el niste probleme de sanatate si a simtit sa aiba pe cineva e incredere aproape,adik pe mine...M-am mutat din nou cu el.Niciodata nu ma ajuta cu nimic in casa si imi vb ff urat..Plus ca in atatia ani el a mers de 3-4 ori la ai mei..Nu vrea si basta,si am o familie de milioane! De casatorie nici nu se pune problema!Uraste si cuvantul in sine..Acum 2 saptamani,l-am intrebat cine este o persoana despre care auzisem ca s-ar putea sa aiba o anumita relatie cu ea..Nu era adevarat,doar ca a devenit atat de violent,incat la un moment dat,m-a amenintat ca ma omoara,doar ca pana dimineatza mai e, asa ca o sa ma mai chinuie un pic..Ca de ce il chinui eu pe el la ora aia(11 seara)cu asemenea intrebari..Am ajuns la serviciu,a doua zi, cu multe vanatai pe maini si gat..:(.In afara de extrem de uratele vorbe pe care mi le-a zis..In timp am cunoscut un tip,care pare a fi un ingerash trimis din cer..Il cunosc de 6 luni,stie situatia mea,i-am zis de cateva ori ca e mai bine sa o terminam ca eu raman cu actualul,insa el nu s-a lasat..Zice ca o sa lupte pana la sfarsit sa ma salveze din relatia asta..Eu am asa putina incredere si totusi simt ca-l iubesc..E atat de sensibil,inteligent..Intre noi nu s-a intamplat niciodata nimic mai mult de cateva saruturi..:)Si simt ca il ador doar ca nu ma pot desprinde din actuala relatie si nu stiu de ce..Vreau sa aleg..Dar ce?....

Postat pe 26 Iulie 2008 17:38
Am uitat sa precizez ce era mai important..De fiecare data cand incerc sa-l parasesc,devine maniaco-depresiv,adik arata ca un om in pragul sinuciderii..Si dupa noaptea de care v-am zis,in care credeam ca nu mai apuc zorii,mi-am pirdut orice urma de sentiment fara de el..Si el a observat asta si se comporta asa cum nu a facut-o niciodata..Doar ca eu imi doresc alta viata,fara el,vreau sa fiu fericita..Iar el nu-mi poate oferi asta,sunt convinsa ca e o schimbare de moment!Doar ca mi-e teama sa-l parasesc sa nu faca vreo prostie,sa-l am pe constiinta..De aia inca sunt in relatia asta..Si as da orice sa fiu cu celalat tip care stiu ca ma iubeste cu adevarat..e asa greu..Ce ma fac?

Postat pe 26 Iulie 2008 18:03
baga-ti p...a in gura lui si pleaca invartindu-te de acolo!!
ala nu e om . daca si-a batut joc in 7 ani, considera ca ai pierdut 7 ani din viata, de sentimentele tale si de viata ta , de ce ti-ar pasa ca se sinucide!!!?
iar sinucigasi nu se lauda ca o fac. o fac si gata! e doar un tertip sa te tina langa el. ti-a gasit punctu' slab si profita la maxim de el.
baga-mi-as ceva in creeri lui, trage-i vreo doi pumni in gura cand pleci pentru ultima oara pe usa aia!

Postat pe 26 Iulie 2008 20:46
Draga ce-si face omul cu mana sa se cheama lucru manual . Nu mai exista barbati pe lumea asta ? Chiar crezi ca nu poti trai singura ? Lasa-l sa se omoare .Tu iti dai seama ca omul asta e bolnav si ca PSIHIATRIA il asteapta ? Daca mai zice ca se omoara tu zi "hai nu mai sta" .Ai sa vezi ca .....NICI VORBAAAAA !Fratilor aveam si eu unul care zicea ca de-l las ma omoara cand a vazut ca nu tine a dat-o pe "ma omor" acum isi omoara zilele singur . Dar un lucru e cert: al tau are nevoie urgenta de PASTILE

Postat pe 26 Iulie 2008 20:52
lasa-l sa se sinucida. Ce esti tu? Mama lui? Vrea sa scape lumea de o lepra (adica el), f bine; lasa-l sa o faca. Tu vezi de viata ta. Din pacate ticalosii nu mor asa usor, deci nu-ti fa griji pt el. Va gasi o alta victima.
amme22
Postat pe 26 Iulie 2008 20:54
el nu mi-a zis straight ca se omoara..doar ca are un fel de a reactiona care ma sperie..:(.intr-adevar are niste probleme cu nervii..si mi-e teama de ce s-ar putea intampla,de fapt mi-e f mila de el!cum,dupa ce a vazut ca m-am racit f tare,a devenit f tandru,imi aduce flori,doar ca obiceiurile egoiste au ramas aceleasi..si sunt convinsa ca daca eu as deveni cea de dinainte,si el ar reveni la obiceiurile lui,la starea lui initiala..de aia mi-e teama sa nu-l pierd si pe tipul asta,care mi-a fost alaturi,m-a inteles,m-a sprijinit si sa ma intorc la actuala relatie!mi-e teama sa nu fac asta si doar din teama sa nu faca vreo prostie,cu toate ca toti prietenii imi zic ca nu ar facae asa..ptr ca principalul lui defect e egoismul!si in pat e la fel..doar el se simte bine..si asta de la inceput!da mi-e ciuda ca mi-e asa greu sa fac ce ar trebui..

Postat pe 27 Iulie 2008 16:14
geo,stiu,ai drepate..am nevoie de mai multi oameni ca tine in jurul meu..asa drastici;)).sper sa reusesc sa fac ce mi-am propus...

Postat pe 27 Iulie 2008 16:18
Sindromul manic-depresiv atata tot

Postat pe 27 Iulie 2008 16:29
gwen , cand limba lui va fi scoasa de furie la anuntul ca il parasesti, uita-te in ochii lui lui si spune-i : asculta ba' animalule , ma pis pe fatza ta de egoist si de maniac. n-ai decat sa te cracanezi de furie si sa te dai de-a berbeleacu, io cu tine nu mai stau. mi-ai mancat tineretea cu starile tale si bataile tale. e randu' meu sa traiesc!

Postat pe 27 Iulie 2008 16:32
deci marinela,tu crezi ca nu ar fi in stare sa isi faca rau..eu cred ca ii va trece f repede!vor fi cateva zile critice in care eu va trb a rezist..sper sa reusesc!

Postat pe 27 Iulie 2008 18:11
tocmai asta e,geo,el nu cred ca se va infuria..va zice ca il distrug,ca e terminat,ca nu poate trai fara mine,va plange..iar eu va trb sa fiu tare sa nu fac ca data trecuta..sa nu ma intorc a el doar din morivul asta!data trecuta,de teama sa nu se intample ceva,m-am intors,si muream de ciuda ca in alte conditii,nu as fi facut-o..

Postat pe 27 Iulie 2008 18:13
Rau ? Genul asta face rau numai altora si are grija de sufletelul sau ca de-o comoara Si de si-ar face ar scapa lumea de un rau da iarba rea nu piere cu una cu doua .Ia te rog in serios chestia cu dereglarea psihica si sa stii ca nu trebuie neaparat sa fii grav bolnav(dementa) ca sa fii numit bolnav psihic

Postat pe 27 Iulie 2008 18:19
cred ca cel mai bine ar fi sa il duci mai intai pe el la psihiatru si apoi sa ramai cu cel care merita, ignorandu-l total pe acel nebun egoist si toate cele. geo32 chiar are dreptate. nu te mai gandi la el, ci la tine.
skorpyo
Postat pe 27 Iulie 2008 22:51
Am si eu o relatie de aproape 10 ani...care s-a transformat in tot timpul asta spre ceea ce zice gwen27.Cert este ca vreau sa ma despart de el, dar are aceeasi atitudine k iubitul lui gwen...dar nu k se omoara pe el, ci pe mine. Am mai incercat sa plec dar de fiecare data m-a incuiat in casa, si a folosit forta sa nu ma lase sa plec...a amenintat k nu spac de el decat moarta! Ce pot sa fac?
cookie-tatata
Postat pe 28 Iulie 2008 11:30
Reclama-l fato la politie .O sa-i dea interdictie sa se apropie de tine . N-ai familie sa te sprijine si sa-i traga o mama de batuta lui ala ?Atacati-l fratilor voi pe el sa vedem cine pe cine omoara .Doamneee !

Postat pe 28 Iulie 2008 18:40
Incep sa cred ca fiecare femeie isi merita soarta,nu te tine nimeni cu forta alaturi de el.
Inca de la primele semne de agresiune era normal sa-i dai papucii si sa fugi cat mai departe de el dar nu , ai stat 7 ani langa un animal iar acum cand in sfarsit ai gasit pe cineva cu care merita sa-ti petreci zilele tu inca ai dubii.

Preferi sa-ti petreci timpul alaturi de un nenorocit doar de dragul de al stii in viata ?
Cum poti sa stai de frica cu cineva ? asta nu se mai poate numi relatie fetelor .

O relatie ca asta am avut si eu doar ca am stat fix 6 luni cu el si totul pornea de la gelozia lui bolnava cu diferenta ca pe mine nu m-a atins fizic niciodata.
In schimb certurile zilnice ma omorau incetul cu incetul,dupa o cearta urmau rugamintile lui in care imi spunea ca nu mai face si ca totul va fi bine , ca fara mine nu vrea sa traiasca si alte balarii.

In seara cand l-am parasit si-a taiat venele,am anuntat salvarea,politia si pe fratele lui , i-am spus ca nu ma intereseaza ce se intampla cu el,sa-l scoata afara din casa mea si cu asta basta !
Ce trebuia sa fac ? sa-l bandajez si sa-i pup rana in nici un caz.

Am stat atat de mult timp cu el tot de frica sa nu cumva sa-l am pe constiinta dar pana cand ?

O fi dragostea importanta dar asta deja nu se mai numeste dragoste asa ca baga-ti picioarele si fugi de el cat mai esti in stare sa mergi pe picioarele tale !

iris_4_ever
Postat pe 29 Iulie 2008 06:58
da,stiu iris,ai dreptate,doar ca mi se pare atat de greu..imi tot imaginez scenarii..acum sunt hotarata sa il parasesc,astept doar sa vina parintii lui,in cateva zile.eu,de obicei,cand vin ei,ma mut cu tot bagajul acasa.si atunci o sa plec de tot..doar ca nu stiu cum sa il anunt..sa-i zic prin telefon,sau in fata!doar ca mi-e teama de reactia lui..deci daca nu era tipul celalalt,nu stiu daca as fi avut puterea sa iau decizia asta..doar ca el m-a ambitionat,m-a sfatuit ptr ca inainte de toate,imi este un ff bun prieten:).si sunt constienta ca trebuia sa-l parasesc de la primele semne de violenta,fizica si verbala..doar ca mereu credeam ca o sa se schimbe!au fost si momente frumoase dar putine datorita egoismului lui..si dupa ce s-a intamplat in seara respectiva,cand m-a amenintat,a murit tot ce simteam ptr el...deci nu ma inteleg nici eu de ce imi fac atatea griji,cand sunt convinsa ca as fi f fericita fara el..deja ma simt in casa aia ca un leu in cusca,ma apasa..vreau sa fiu libera...

Postat pe 29 Iulie 2008 08:33
si stii ce e cel mai greu?ca s-a schimbat mult..se poarta ca un mielusel..a vazut ca sunt f rece,nu am fost niciodata asa cu el..si pare asa trist..si iar ma impresioneaza da stiu ca e doar mila,si eu sunt asa capcauna cu mila asta..off..

Postat pe 29 Iulie 2008 08:36
Eu cred cã "lupul îºi schimbã pãrul dar nu ºi nãravul". Nu ar trebui sã te laºi impresionatã de faptul cã a devenit "mieluºel". Probabil va reveni la vechile obiceiuri dupã ce te va simþi din nou total ataºatã de el. Oricum, pe lângã violenþa lui fizicã ºi verbalã, mie mi se par umilitoare (pentru tine) aceste plecãri/reveniri din casã în momentul sosirii pãrinþilor sãi. Îi este ruºine cu tine, cu relaþia voastrã?Poþi lua în calcul ºi varianta sinuciderii lui dar poþi sã te gândeºti ºi dacã nu va deveni violent pentru a te "convinge" sã rãmâi alãturi de el.
Pânã la urmã sinuciderea este o opþiune personalã ºi, dacã cineva vrea sã se omoare, poate sã o facã doar pentru cã plouã afarã. Nu vãd de ce te-ai simþi responsabilã pentru deciziile lui.
adicon
Postat pe 29 Iulie 2008 09:46
adicon,sa stii ca m-am gandit si la varianta cand el ar deveni violent in momentul in care i-as spune ca il parasesc..de cate ori il vad ca zice ca incearca sa contruiasca aceasta relatie,pe care tot el a distrus-o timp de 6 ani,imi stau atat de multe pe limba,sa ii zic..doar ca nu am curaj!deci e clar ca mi-e teama de o reactie violenta..:(.cat despre sinucidere ma indoiesc ca ar face asta,totusi,la cat de mult se iubeste..doar ca asa cum zicea geo32,el mi-a prins punctul slab si profita la maxim de el sa ma tina acolo..si nu stiu de ce ca vara trecuta dupa ce au plecat ai lui,a stat bine mersi 7 luni singur..ca nu m-a mai vrut pe capu lui,cum el s-a exprimat!si apoi ,cum imi zic unii prieteni,cred ca are nevoie sa-i faca mancare si curatenie..nu stiu ce sa mai zic..

Postat pe 29 Iulie 2008 11:52
Cred cã are un stil "original" de a construi o relaþie. Sã ºtii cã am cunoscut un caz în care ea a ajuns sã plece din þarã pentru a scãpa de insistenþele fostului soþ.
Îmi pare rãu cã þi-am mai dat o temã de meditaþie (neplãcutã) asupra eventualelor consecinþe ale despãrþirii dar el nu mi se a fi un tip raþional(a se citi întreg la minte) ºi e bine sã fii pregãtitã pentru orice.
Este clar însã cã dacã vei ajunge sã fii în primul rând tu hotãrâtã în privinþa viitorului relaþiei voastre vei avea ºi forþa de a trece peste eventualele neplãceri legate de consecinþele deciziei.
adicon
Postat pe 29 Iulie 2008 12:06
sper sa o pot face..sa fac fata la orice s-ar intampla..deci stiti cum imi vad eu viitorul fara el?atat de senin si m-as simti atat de libera!mi-e asa teama de el,de reactia lui incat mai am putin si intru intr-o depresie..si cand il vad ca el se comporta normal...asera de exemplu,ma tot intreba,f suparat ce e cu schimbarea asta..si i-as fi zis ca nu e prea intreg cu capu daca intreaba asta..doar ca mi-a fost teama!:(.si as avea atatea sa ii zic..si cand ma intreba asta iar mai avea un pic si plangea si iar am tacut..sper sa am puterea sa trec peste tot.ptr el,oricum nu mai simt nimic..absolut nimic,sunt convinsa de asta...dar nu stiu cum sa ii zic.maine oricum imi iau bagajele de la el ca vin ai lui!sa-i trimit un email,sa-i zic prin telefon..oricum in fata n-as avea curajul sa ii zic..dati-mi un sfat,va rog!cum sa procedez?simt ca fiecare secunda langa el e una pierduta din viata mea..

Postat pe 31 Iulie 2008 22:19
Nu cred ca ai sa faci nici o branza daca ii spui prin telefon ori prin mail. Efect apropiat de zero (parerea mea). As alege sa-i spun exact in momentul in care as iesi pe usa si dusa as fi. Ar trebui sa riste sa alerge dupa mine, insa odata ce am ajuns intre oameni i-ar fi cam greu sa se manifeste.
Poate un sfat mai bun ti l-ar putea da partea masculina de pe forum. Ei inteleg mai bine obsesiile de genul asta.
amme22
Postat pe 31 Iulie 2008 22:32
stiu emma,doar ca mi-ar fi f greu sa-i zic in fata si nu neparat ca ar deveni violent ci ca ar incepe sa planga,sa implore si asta iar m-ar termina!cand am plecat ultima oara,nici nu mai voiam sa aud sa ma intorc la el,da nu a tinut decat o zi..i-am zis prin telefon ca -sa terminat,ne-am intalnit odata,si i-am zis toate motivele ptr care am facut asta,a zis ca se va schimba total..nici asa nu m-as fi intors si el cand a vazut ca eram atat de rece a insistat seara sa ne vedem din nou..si era atat de terminat psihic,plangea incat n-am rezistat si m-am intors..fortat!de atunci a inceput cosmarul..bineinteles ca nimic din ce a apromis ca se schimba nu s-a schimbat,lucrurile importante adik..apoi totul a culminat cu seara aia de cosmar..si atunci s-a pierdut totul si am inceput sa stau cu el doar din mila pana vin ai lui..si e asa greu..simt ca sunt atat de stresata incat mi-e teama sa nu ma imbolnavesc:(.ptr ca el se poarta atat de frumos acum,si zice ca incearca sa salveze relatia..da se poarta frumos in sensu ca vb frumos si se poarta frumos..in ceea ce priveste mersul lai ai mei,sau sa stau la el cand vin ai lui,nici gand..bine ca oricum nu as sta,da macar as vedea ca trece un pic peste ai lui..

Postat pe 1 August 2008 09:30
De ce nu încerci sã discuþi cu el despre felul în care vede viitorul relaþiei voastre. Dupã 7 ani de convieþuire ar trebui sã ºtie ce vrea. Întreabã-l dacã vrea sã te ia de nevastã ºi dacã dã din colþ în colþ ai un motiv foarte bun sã-i spui pa. Mai complicat ar fi dacã spune da...
adicon
Postat pe 1 August 2008 19:35
adicon,chiar aseara am vb cu el..de fapt el a deschis subiectul..da a facut-o cred de disperare ca vede ca nu m-am racit..da a zis ceva de genu ca are planuri da peste vreo 2-3 ani..stii care e intrebarea...poate o va face odata,da oare as putea trai langa cineva ca el,cu crizele lui..mi-as dori asta?nu cred..si nici nu mai simt nimic ptr el..crezi ca ar merita sa-l cred si sa continui linga el?eu nu-mi doresc asta,da oare ptr stabilitate,ar trb sa o fac?:(

Postat pe 2 August 2008 11:18
Cred cã ar fi trebuit de mult sã pui capãt acestei relaþii dar nu pot fi în locul tãu. La urma urmei tu i-ai acceptat comportamentul ºi umilinþele de pânã acum ºi acest lucru dovedeºte cã nu ai ajuns încã la limita de suportabilitate. Întrebarea pe care te sfãtuiam sã i-o adresezi era doar pentru a te lãmuri asupra acestui aspect (al necesitãþii ca tu sã "dispari" când vin pãrinþii lui) dar nu mã gândeam cã, dacã el te-ar fi cerut în cãsãtorie, sã ºi accepþi. Aºadar, sfatul meu este sã cauþi stabilitatea alãturi de altcineva.
adicon
Postat pe 3 August 2008 15:53
Draga gwen,nu te lasa impresionata de incercarile lui de a se schimba,asta e doar o tactica de a te tine langa el,pentru ca nu se va scimba niciodata.Un om violent ramane un om violent.Iti nenorocesti singura viata,vei ajunge depresiva speriata si de umbra ta.
Incepe o viata noua langa un barbat bun.Stai linistita ca nu se va sinucide,va cauta o alta victima.
Fostul meu era ceva in genul asta iar cand l-am anuntat ca il parasesc m-a amenintat ca se arunca in fata trenului.Sti ce am facut?
I-am cumparat "mersul trenurilor" ca sa nu astepte prea mult.
Mult succes si nu uita ca o singura viata ai si doar tu esti stapana pe ea.
andreea1976
Postat pe 3 August 2008 16:11
Draguta...nu te mai agita de pomana.Din proprie experienta iti spun ca nu s eva sinucide.Eu am trait cu fostul meu 3 ni in casa,diun 4 ani si jumatate de relatie.Era de un egoism pe care nu la m mai intalnit la alti oameni,si f violent atat fizic cat si psihic.Mi am pierdut o parte din cei mai frumposi ani cu el,am facut tot ce mi a stat in putere sa salvez relatia ,dar am ajuns la un punct in care am realizat ca nu se mai poate si gata.M a amenintat ca se sinucide,ba chiar a luat cutitul in mana sa si taie venele.....si nu a facut o.Dupa ce am ajuns la concluzia ca nus e mai poate am plecat la ai mei,intr o zi m am intors sa mi fac bagajul,sisa ma mut (imi inchiriasem garsoniera),el stia ca vin,si l am gasit cu cutitul sub pat.Si totusi nu afacut nimik...dar nici eu nu am cedat.El care in timpul relatiei nu imi dadea prea mare importanta,nu ma ajuta in casa,nuse ducea la munk,si nici atent cu mine nu era...dintr o data sa schimbat radical.A inceput sa ma roage,sa ma implore in genunchi sa nu plec,insa eu am ramas ferma pe pozitii,stiam ca asa nu se mai poate,si eram singura,nu aveam prieteeni(pt ca el nu mi dadea voie sa am nici macar o prietena),si nici nu cunoscusem alt barbat....si totusi am plecat.Dupa 3 saptamani cand mi am luat tv si masina de spalat de la el am aflat ca era cu altcineva din cea de a 3 a zi de la despartirea noastra.Deci: el venea la mine si ma implora sa ne impacam si ma ameninta ca daca nu vreau se omoara,(asta in timpul zilei),iar seara se ducea deja si dormea in patul alteia.La 1 luna si jumatate de la despartirea noastra deja tipa respectiva se mutase la el.Asa ca nu i mai plange de mila ca se descurca el cumva crede ma.Tu gandeste te la tine,la faptul ca esti femeie si ca vrei mai mult,si mai ales ca meriti mai mult.Ai pierdut deja 7 ani vrei sa pierzi si mai mult???Stiu ca noua din exterior ni s epare usor,te inteleg perfect si eu eram la fel,nu gaseam puterea s ama rup de el,insa sincer,,,,este mai usor decat iti imaginezi cu atat mai mult cu cat ai pe cineva care te sustine si care iti stie povestea in totalitate.Stii tu vorba aceea:''pe cine nu lasi sa moara,nu te lsa sa traiesti''......eu l am lasat sa moara (la figurat evident),iar acum pot si eu in sfarsit sa traiesc;fara stress ,nervi in fiecare zi,griji ca daca cumva spun ceva gresit si se enerveaza si da in mine,si toate cele.CURAJ,mai rau nu are cum sa fie,incearca s ati spuiasta in fiecare zi pana reusestis a faci pasul,si ai sa vezi ca va fi mult mai usor.Te pup si sper sa auzim de bine curand.Ai grija de tine
JustMe84
Postat pe 3 August 2008 16:19
Sper ca te-ai apucat deja de stransul bagajelor! Dar si bagajul asta sa-l faci in asa fel incat sa nu fie nevoie sa-i mai calci pragul dupa vreun lucrusor,vreodata. Asta e primul pas , sa te vezi plecata de acolo; si uite asa incepi si rupi din "legaturile" astea invizibile pe care le ai cu el. Sfatul majoritar este sa fii categorica, dar din cate povestesti , tu ai o fire mai sensibila si esti mai "slaba de inger" ca sa zicem asa si nu te vezi in postura de a fi incisiva; in consecinta...adopta o alta tactica, ceva mai relaxata sa zicem...distanteaza-te treptat, pt. ca ai situatia favorabila. Iti iei bagajele frumusel si pleci;apoi ii vin parintzii si va fi ocupat cu ei, deci te va "slabi" din chinga, pt. ca va fi mamica sa-l oblojeasca. In timpul asta ar trebui sa pleci undeva,mare-munte,sa te relaxezi(inchizi tel. sau zici ca n-ai semnal), sa iti incarci bateriile si sa vii cu forte proaspete si mintea limpede sa-i comunici decizia ta.Daca nici dupa asta n-ai suficient curaj,atunci evita-l cu diplomatie,eschiveaza-te,spune-i ca esti ocupata cu jobul etc. si in timp se va plictisi si el iar tie poate iti va fi mult mai usor sa zici GATA!
mussika
Postat pe 3 August 2008 19:25

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Ce este fericirea 19 De la: freedom123 11 Aprilie 2010 17:40
de ce inca ne/imi plac happyend-urile 8 De la: adina_black 20 Octombrie 2009 23:00
cadou pentru iubit de craciun. 2 De la: elena_simona07 16 Decembrie 2012 15:59
Despre agatat, pareri feminine 17 De la: viseee 26 Mai 2013 06:15
Cum sa spui cuiva ca deranjeaza, fara sa-l jignesti 15 De la: 7777777 3 Mai 2011 23:08