Setari Cookie-uri

cum sa-ti vindeci barbatul de pesimism ?!!

diana, stii cum a incercat o femeie sa-l faca pe barba-su sa se lase de bautura!?

Postat pe 14 Noiembrie 2008 23:41
Sincer nu stiu.Nu-mi spune ca i-a dat sa bea pana a intrat in coma alcoolica !!
diana1981
Postat pe 14 Noiembrie 2008 23:46
esti p-aproape
i-a umplut cada cu vin si aruncat o matza moarta in ea. in cada!
cand a venit sotu' de la munca, l-a lasat singur in apartament, spunandu-i ca are o surpriza in baie.
dupa cateva ore bune, femeia se intoarce acasa, cu speranta ca sotul a vazut matza moarta in cada plina de vin si cu convingerea ca l-a vindecat definitiv de bautura.
ce crezi ca facea barba-su'-n baie!!!?
golise cada si storcea matza rugando cu un glas stins : mai da o picatura , mai da o picatura!!!

Postat pe 14 Noiembrie 2008 23:50
yaaaaaaaaaaaaac,naspa !! Parca-l si vad!!
diana1981
Postat pe 14 Noiembrie 2008 23:54
De la: diana1981, la data 2008-09-22 19:57:15Fetelor am o mare problema cu sotul meu,e cel mai mare pesimist din lume.Lui nimic nu-i merge bine niciodata,el e singurul om din lumea asta care n-are casa ,el e cel mai mare ghinionist ,pe el nimeni nu-l ajuta,nu o sa reuseasca niciodata sa faca nimic,si astea sunt doar cateva din afirmatiile zilnice ale consoartei mele.Eu sunt f. optimista din fire si am incercat dn toate puterile si in toate modurile sa-i deschid si lui putin mintea sa vada ca nu e Dracul chiar atat de negru dar nu vrea cu nici un chip sa-si schimbe parerea,zice ca sunt eu cu capul in nori si traiesc in lumea copiilor.Am incercat sa-l fac sa citeasca niste carti scrise de oameni intelepti si chiar am insistat sa se uite la filmul "The Secret" ca sa vada ca exista si altceva in lumea asta decat ghinion dar a refuzat categoric.Nu stiu ce sa mai fac,imi vine sa-l bat cand il aud cum cobeste ca o sa fim saraci si pana la urma o sa ne despartim din cauza neajunsurilor.Ne iubim cu adevarat dar pesimismul lui ne trage f. mult in jos.Ce mai pot face sa-i deschid ochii in fata bucuriilor vietii !!

si al meu e pesimist...el zice ca e realist dar nu asa de pesimist totusi ca al tau.e cam ghinionist uneori si se descurajeaza din cauza asta.eu sunt echilibrata, sunt undeva la mijloc, intre pesimism si optimism, dar am o credinta puternica si sunt un om foarte tenace, niciodata nu ma dau batuta in fata esecului.si asta ii spun si lui, sa nu se dea batut, sa mai incerce odata, ca pana la urma va reusi si sa gandeasca pozitiv.si al tau are uneori nevoie de incurajare, ca noi toti de altfel.poate e bolnav?daca e PREA pesimist s-ar putea sa aiba depresie...tu stii mai bine, ca il cunosti mai bine.mergeti impreuna la un specialist.si mai ales, fii alaturi de el!relatia trebuie sa contiue si la rau, nu numai la bine.
mkdisk
Postat pe 19 Noiembrie 2008 08:52
Draga Diana,
Te rog citeste pina la capat ceea ce scriu, cu convingerea ca-ti scriu asta cu profunda compasiune pentru tine si din cunostinta de cauza.
Nu vreau sa ma refer la pesimism/optimism ci la raportul in care te-ai inscris tu cu sotul tau.

Tu scrii "cum sa-ti vindeci barbatul de pesimism ?!!"
si... "Dar ce nu fac eu sa-mi vindec sotul de pesimism?!!"
Aici este eroarea ta....
Daca vrei sa-l "vindeci" inseamna ca gindesti ca este bolnav. Chiar daca nu-i spui asta prin cuvinte ci doar prin atitudini.

In felul asta te inscrii intr-un raport din care nici unul dintre voi nu va iesi cistigat, crede-ma.
Deja este o lupta pentru cine are "dreptate".

Se va intimpla EXACT lucrul de care fiecare se teme cel mai mult.
Tu te temi ca va trebui sa-ti petreci viata cu un pesimist si ca la un moment dat ti se vor termina puterile si viata ta va fi mai cenusie decit poate fi...
El se teme ca nu veti reusi financiar si va veti desparti. Si exact asa va fi daca nu faci un pas afara din "lupta" asta.
artzest
Postat pe 19 Noiembrie 2008 11:04
Solutia este simpla dar... greu de acceptat.
Se cheama "take it or... leave it", adica ori il accepti exact asa cum este (si nu-i simplu, crede-ma), ori il lasi balta cu pesimismul lui cu tot.
Fiecare om ARE DREPTUL si RASPUNDEREA propriului drum in viata, propriei atitudini, propriilor alegeri, PROPRIILOR GRESELI si propriului destin!!!
(si scriu asta ca fiind valabil SI PENTRU EL si PENTRU TINE; am scris: FIECARE OM)
Daca ai intentia sa-ti spui ceva care incepe cu: "Da, DAR...", citeste din nou:):(
Scuza-ma ca scriu de parca as fi "oracolul di Delfi":)))

Ai cazut in greseala in care cad marea majoritate a relatiilor dintre oameni... Concurenta pentru "cine are dreptate"...
Daca vrei sa vezi solutia clar, fa abstractie pentru un moment de ideea "ce atitudine e de preferat, optimism sau pesimism", crede-ma ca nu-i relevant...
...si sper sa intelegi ca nu-i rolul tau "sa-i deschizi ochii", nu poti face asta cu forta, ci doar prin exemplu personal, daca EL va HOTARI ca este interesat sa vada.
Ai intrat fara sa observi in rol de "mama", iar el are in felul asta loc... sa fie infantil (chiar daca in felul lui se simte "responsabil" de viitorul vostru, tu fiind "cu capul in nori")
Iesi din rolul in care te-ai bagat, hotaraste-te sa-i lasi LIBERTATEA de atitudine si ai grija sa-ti aperi LIBERTATEA ta de atitudine.
artzest
Postat pe 19 Noiembrie 2008 11:04
Pentru a darui si obtine LIBERTATE, trebuiesc fixate limite (granite) clare.
Probabil ca tu va trebui sa faci asta, sa initiezi (in cazul ca te hotarasti ca merita efortul).
artzest
Postat pe 19 Noiembrie 2008 11:11
Vorbele tale sunt pline de intelepciune si experienta de viata draga artzest.Este adevarat ,chiar i-am strigat de multe ori in fata sotului meu ca este bolnav cu capu' si ca ar trebui sa se duca la un specialist.Dar asta numai dupa ce a insistat atat cu previziunile lui sumbre incat pur si simplu m-a facut sa-mi ies din minti(si eu nu-mi pierd cumpatul usor,mai ales in fata celor dragi).Dar ai mare dreptate in privinta faptului ca ar trebui sa ma axez mai mult pe ce as putea face eu mai mult ca sa-l ajut.Desi vorbesc numai despre bine si incerc mereu sa-l fac sa vada partea plina a paharului totusi atitudinea mea nu prea a fost una optimista in ultima vreme.De cand m-am intors in tara(am lucrat in strainatate vreo 4 ani) si mai ales de cand locuiesc cu chirie in orasul lui(pe care il urasc) sunt asa intr-o stare de asteptare a unui miracol.Am incercat de cateva ori sa fac si eu ceva constructiv dar nu am reusit si m-am lasat pagubasa convinsa fiind ca nimic nu o sa-mi reuseasca din cauza ca nu vreau cu nici un chip sa ramanem in acel oras.Nu stiu daca ati fost vreodata intr-un loc pe care nu-l placeti cu nici un chip si unde nu va simtiti bine.Dar sper ca vom putea sa ne mutam din acel oras odata si odata(intr-o buna zi cu soare).
''Fiecare om ARE DREPTUL si RASPUNDEREA propriului drum in viata, propriei atitudini, propriilor alegeri, PROPRIILOR GRESELI si propriului destin!!!'' :f.f adevarat dar mai este adevarat ca destinul nostru,alegerile noastre sunt influentate mai mult sau mai putin de anumite evenimente si persoane pe care noi nu le-am cauzat.
Daca am fi singurii responsabili de ceea ce se intampla in viata noastra nu cred ca ar exista vreun nebun sa-si doreasca sa fie sarac ,bolnav sau sa nu fie iubit.
Oricum imi dau seama acum ca cea mai buna metoda de a-l scoate pe el din lumea ghinioanelor si de a-l vedea ca se bucura de viata cu adevarat este sa ma scot mai intai pe mine din somnul cel de moarte in care m-adancira barbarii de neuroni ai mei care refuza sa-si revina odata si sa faca ceva sa ma scoata din situatia in care destinul m-a adus acum!!
Multumesc mult pentru sfaturile minunate!!Acum dacaai si pt. mine solutie de trezire la viata te rog sa mi-o impartasesti!!!
diana1981
Postat pe 19 Noiembrie 2008 17:29
Si eu sunt scorpioanca, dar nu una fff rabdatoare!Si al meu nu e rac si tot asa e eu care regretam ca n-am intalnit un barbat rac in viata...ca stiam ca se potrivesc cu scorpionii! N-ai spus ce varsta are sotul tau...oricum cu unii barbati e fff greu...trebuie incurajati si impinsi de la spate in permanenta, altii fac banii si din pietre, cum? Cert e ca unele au noroc de barbati buni si altele...mai mult sau mai putin! Incearca sa-i mai distragi atentia de la greutati...dar nu se vor termina pana nu te vei apuca tu sa muncesti sa aduci bani in casa...si nici atunci nu va fi bine...ca va avea de suferit orgoliul lui! Al meu s-a apucat de pariuri si nu-l pot face sa se lase... offff! de 2 ani tot spera...cica e singura lui sansa...ne mai certam dar...il las in apele lui ca nici de parasit nu pot sa-l parasesc, ca il iubesc fir-ar sa fie!
allexxe
Postat pe 30 Noiembrie 2008 19:33
Allexxe nu trebuie neaparat sa te iei dupa zodii,mai ales ca conteaza f. mult si ascendentul si nu multi si-l cunosc.Sotul meu e de aceasi varsta cu mine,27 de ani dar daca l-ai auzi cum vb si cum gandeste ai zice ca are vreo 60 de ani si s-a terminat cu viata lui,gata nu mai are nici o sansa.Daca nici eu nu l-am incurajat atunci nu stiu cine a facut-o....!!!Dar pt fiecare cuvant de incurajare el are 5 de descurajare,cateodata pot sa jur ca lui ii face placere sa fie nefericit!!Car despre faza cu norocul nu stiu ce sa mai zic,ca sot se poarta super,gateste,spala,toti banii ii aduce in casa si nu pleaca nicaieri fara mine sau fara sa ma sune sa-mi spuna unde pleaca si cu cine si bineinteles sa ma intrebe daca ma deranjeaza.Dar cand incepe sa zica de-ale lui cum ca o sa fim saraci si nu o sa reusim niciodata,ma ia capul.Ne certam f. rau din aceasta cauza si m-am cam saturat.Mi-e frica ca acest lucru sa nu dureze toata viata pt. ca asta nu as suporta oricat de mult il iubesc.
Daca al tau s-a apucat de pariuri nu e semn bun,sper macar ca nu investeste multi bani in acest viciu.
Rabdare nu mai am nici eu de mult dar dragostea nu ma lasa sa-i intorc pur si simplu spatele.Si ma mai gandesc si ca ar fi putut fi mai rau,sa fi fost vreun alcoolist sau vreun drogat sau sa ma insele.
diana1981
Postat pe 1 Decembrie 2008 18:17
offf...o data i-am lasat cardul meu pe mana si s-au dus si banii mei...nust ce sa fac, dar tin prea mult la el ca sa ne despartim...daca sotul tau la 27 de ani gandeste asa...ce sa mai spun de al meu!Nu stiu care ar fi solutia...bine ca la noi sunt multe la mijloc...dar si pe mine ma deprima viata uneori, nu sunt o optimista din fire, deci suntem amandoi pe aceiasi lungime de unda cateodata, dar eu ma mai ridic...am fost candva o luptatoare...acum...mai putin!
allexxe
Postat pe 5 Decembrie 2008 14:54
Mda si eu daca as fi auzit acum 5 ani povestea mea la o alta fata i-as fi spus ca e o fraiera ca sufera atat din cauza unui barbat care evident are probleme pe care numai el nu le vede.Mai mult ca sigur as fi sfatuit-o sa-l lase si sa-si vada de viata ei ca are balta peste.Dar avand in vedere ca nu e vb de o alta femeie ci despre mine si despre sotul meu cu care am sperat sa-mi traiesc restul vietii in armonie si bunastare,omul caruia i-am jurat credinta la bine si la rau,nu pot sa ma arunc intr-o decizie finala atat de...finala.Si totusi timpul trece si lucrurile nu evolueaza in bine,dimpotriva,parca mai mult ne ducem in jos,ne certam din ce in ce mai des,nu ne putem pune de acord mai tot timpul si nimic bun nu se intampla in viata noastra.Asa cum spun americanii :''we're not getting a break''.Vreau atat de mult sa se intample ceva in viata mea,care sa lamureasca odata pt. totdeauna situatia,pt. ca m-am saturat.Cateodata simt ca il urasc,nu-l mai suport,vreau sa fug cat mai departe de el,dar dupa aia mi se rupe sufletul la gandul ca nu l-as mai avea langa mine,ca nu l-as mai putea strange in brate.E atat de frustrant !!!
diana1981
Postat pe 8 Decembrie 2008 16:40
SA MA IERTATI, FETELOR, DAR TARE...BLEGE ( VA ROG DIN NOU SA MA IERTATI) MAI SUNTEM NOI FEMEILE

CA SI AL MEU (INCA) SOT ESTE RAC

IAR EU SCORPION

si Doamne, cata dreptate aveti, ce le mai place( in starea aia a lor, blajina oarecum...) sa se inchida in ei, oarecum uriciosi, de nu stii incotro s-o ap;uci sa ii gasesti cuvintele
iar dupa aceea sa te surprinda cu nu stiu ce dar/gest coplesitor
sa te faca sa zici "Doamane, cat de norocoasa sunt"
cand noi, de fapt, chiar meritam sa fim bine, nu?!

Oare de ce nu m-am tinut eu de promisiunea pe care mi-am facut-o mai demult, de a-mi cauta doar barbat zodie de pamant, mai simplutz dar fara asa multe..excursii sufletesti

:)

va doresc mult bine!



bunafetelor
Postat pe 24 Decembrie 2008 18:59
:)

mai in gluma, mai in serios...

chiar sa nu regreti ca nu ai intalnit Rac

amandoi de apa

prea...adanci

:)

sa fii tu norocoasa cu cine esti si sa nu regreti!

iar cine cauta Rac, Doamne Ajuta, daca are infinit de multa rabdare, intelepciune, intuitie, curaj si putere poate sa reuseasca!
dar cand ai venit dintr-o alta relatie deja botzit

parca nu-ti mai arde!
bunafetelor
Postat pe 24 Decembrie 2008 19:08
De la: diana1981, la data 2008-11-01 00:17:09Rac


DACA E RAC, NICI SA NU TE ASTEPTI LA OPTIMISM DIN PARTEA LUI.
NU A TRECUT LA FAZA IN CARE TE ACUZA CA-L ECLIPSEZI?.. SAU CA TOATE NECAZURILE LUI SE INTAMPLA DATORITA TIE ? SI NU FIINDCA AI FACE CEVA IN ACEST SENS, CI DOAR PT CA INDRAZNESTI SA-L AVERTIZEZI ASUPRA LOR, PREVIZIONAND REZULTATUL PROSTIILOR SALE.

II MULTUMESC LUI D-ZEU IN FIECARE ZI PENTRU FAPTUL CA AM SCAPAT DE UNUL...

Postat pe 28 Decembrie 2008 11:13
Atata timp cat nu esti psiholog nu te vad in masura sa-ti vindeci sotul de pesimism. Un specialist ar fi o solutie.
Sirius
Postat pe 28 Decembrie 2008 11:31
De la: Sirius, la data 2008-12-28 11:31:00Atata timp cat nu esti psiholog nu te vad in masura sa-ti vindeci sotul de pesimism. Un specialist ar fi o solutie.


Nu vrea la specialist !!!
diana1981
Postat pe 11 Aprilie 2009 17:49

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Sunt confuza... 8 De la: kudika011906 29 Septembrie 2009 19:30
cum as putea? 8 De la: kudika_946672 13 Ianuarie 2014 15:26
Ce parere aveti 28 De la: ayuly08angel 26 Septembrie 2009 04:13
CE SA FAK 12 De la: kudika002739 2 August 2012 21:08
nu vreau sa se incheie relatia! 31 De la: kudika083394 6 Decembrie 2009 00:24