Aparitia celei de-a treia persoane...

De la: FRACTURATA, la data 2009-02-10 11:30:07Buna, iubita mea !
Am lipsit zilele astea de pe aici. Am avut examene... Acum , la batranete, imi realizez un vis din copilarie: acela de a deveni educatoare. Si uite ma in sesiune, odata cu fiul meu ! Si invatand la 47 ani, poate mai abitir decat acum 25 de ani, cand eram la o alta facultate. Dar imi place atat de mult !

Ce mai fac ? Incerc sa ma adun... Acum numai doua seri eram atat de sfaramata, incat am plecat de acasa ( si eu !), insa nu prea departe. Am fost intr o bisericuta, si am plans, si am plans, si am plans, pana m au durut obrajii . O fata tanara, al carei chip nici nu i l am vazut, a venit langa mine, si m a tot mangaiat, nu stiu de ce , si nu stiu cum de s a lipit de mine. Eram fara nadejde, ma auzi ? Plata, fara nume... Dar, a venit, fara puterea de a o opri, o alta zi, un alt chin, o alta mangaiere, o alta speranta. Ah, cat il iubesc ! Ah, cat m a ranit ! Si tot il iubesc, ma intelegi ? Mor de dragul lui, si il doresc, cu toate pacatele si cu tot trecutul lui. O sa ma fac bine. O sa mi se inchida rana, pana la urma.
El imi tot spune ca acum si a dat seama de valul ce ii acoperea mintea, si inima. Ca tot ce avut cu...cealalta, a fost de carton, efemer, fara trecut, fara istoric, fara profunzime. Ca a gresit ca nu mi a cerut mie ce avea nevoie, ca nu a vorbit, ca s a inchis. Asa am si citi intr o carte scrisa de un renumit psiholog francez, ca asta este greseala majora din partea barbatilor : nu cer sotiei satisfacerea unei anumite nevoi ( de orice gen ar fi aceasta), nu vorbesc. Si ca barbatii au inscris in gene aceasta "traire", obligatorie si definitorie pentru genul lor. Si ca noi, femeile, intai cerem sotilor satisfacerea nevoii, si numai dupa ce nu ne sunt satisfacute, recurgem si noi la a ni le satisface ... din alta parte . Si, totusi, eu nu am facut asta... Si nici nu o voi face vreodata, pentru ca m as insela chiar pe mine, mi as aduce noiane de suferinta asupra-mi, pe care nu le as mai putea cãra... cu siguranta.
De ce eram (si sunt ) sfaramata ? Scuze , "fracturata" ! Ai vazut, desigur, ca nu mai semnez ca inainte. De rana deschisa , de aduceri aminte. Insa acum stiu si simt ca ma iubeste si asta ma face ca, incet-incet, sa uit de durere. Sunt spre vindecare.

Si asa as vrea sa te stiu si pe tine.
Iubita mea, stiu si simt cat de mult suferi. Intelege sursa suferintei tale : este un lucru ascuns, fara de lege (iarta ma!!) , nu poti arata lumii intregi iubirea ta . Daca o veti face, te temi ca va pãli... Si ai si de ce sa simti asta : nu esti impacata cu tine, in primul rand. Te doare suferinta celeilalte . Si,... doar o intuiesti, caci ea nu stie inca... Te doare ...ce va simti ea. Te doare durerea ei, nebanuita, mare ...cat iubirea pentru sotul ei. Si stii ca este asa, pentru ca... de ce mai vorbim, atunci ?
Intelege ca daca va este sortit sa fiti impreuna, veti fi SI DUPA ce ii veti fi spus sotiei ! Asa este legea ! Nu vei putea fi fericita niciodata ( si stiu ca am dreptate cand iti spun asta, pentru ca iti simt bine sufletul cald!) , stiind ca ai facut un lucru pe ascuns, pe inselate, creând durere altei fiinte. Te pui in locul ei, si nu iti place. De aceea suferi. Suferi pentru ca tu nu esti o c... !!! Suferi pentru ca nu poti spune lumii intregi ce bine iti este cu acel barbat , daca iti este bine. Esti doar un suflet ce iubeste ( si sigur esti si iubita! ) , insa nu iti sunt pe plac jumatatile de masura. Si nu iti place, si nici nu vrei mai ales, sa semeni suferinta in drumul tau , pentru ca sa il faci fericit pe al tau.

Suferi, pentru ca tu nu esti ca "celelalte". Tu ai constiinta. Tu il ai pe Dumnezeu. Cheama l, lasa te pe mana Lui.

Fii dreapta in drumul tau, si vei fi fericita.

Iti sarut sufletul chinuit .