cred ca am innebunit instantaneu.... sau eram de cand m-a facut mama si nmai acum mi-am dat seama...

De la: IULIA_IULIA_, la data 2009-12-02 16:32:45Ia lasati fata in pace.sfaturi de astea tip"impuscate' sau nu mai stiu ce.Uite k se mai intampla sa faci si prostii.asta e.ai facut si u o nebunie la viata ta nu trebuie sa inebunesti akm.pur si simplu te-ai lasat dusa de val si asta a fost.Parerea mea este k ar trebui sa te indepartezi usor de el si sa incerci sa salvezi relatia cu prietenul tau.bineinteles k nu trebuie sa-i spui nimic prietenului tau pt ca te va ierta f greu sau delok.Ia-o si tu ca pe o aventura si ai grija sa nu se mai repede.;)

De la: cri_cri, la data 2009-09-09 00:12:19salutare tuturor...
imi cer scuze ca nu mai respect regulile de ortografie...
voi incepe foarte direct aceasta poveste.. suntem impreuna e 10 luni si am renunat la absolut tot pt el... am renuntat la facultate, la un servici stabil doar pt a fi cu el... eu de origine sunt din hunedoara, dar in ultimii 4 ani am stat in arad, iar el e din pitesti.
totul a inceput dupa ce am ramas amandoi fara servici. amandoi lucrand in acelasi loc. dupa ce am primit bomba cu serviciul, el a reluat colaborarea cu un prieten de-al sau, colaborare ce tinea pana ne-am angajat si totusi nu renuntase a tine inca legatura cu acel prieten. amandoi se ocupa productia publicitara. dupa vestea cu serviciul, ne-am gandit ca eu sa lucrez pt acest prieten al sau ca agent de vanzari, fara contract, fara nimic, doar asa, ceva pe langa amaratul ala de somaj. pana acum nu il cunosteam pe acest prieten asa de bine cu toate ca il intreba intotdeauna pe prietenul meu de mine. il vazusem de cateva ori dar nu statusem atata de vorba incat sa pot vorbi foarte deschis cu el. de cand am inceput sa merg pe firma acestuia, am observat ca i se cam scurgeau ochii dupa mine, dar nu l-am luat in seama. a inceput cu priviri insistente, pe urma cu mici atingeri de mana, ciupit de mijloc s.a.m.d. in 15 august, de sf.maria, fiind si ziua mea de nume, mi-a daruit o bratara originala din turcia si eu, nah, fiind politicoasa din fire, am vrut sa-l pup, nu sarut, pe fata, cand el spre surprinderea mea, sau poate nu, m-a sarutat, nu pupat. pe urma nimic... doar aceleasi semne ca la inceput. asta, pana ieri, 07 septembrie, cand m-a surprins singura intr-o camera cu multe hartoage unde pisica de pe acolo isi dusese pisoii... fara sa stiu ca e acolo, m-am trezit ca ma ia in brate si ma saruta... aici e "buba" ca eu inloc sa ripostez, nu fac altceva decat sa-l cuprind si eu in brate si am comis-o...
am uitat sa precizez ca acest "prieten" al nostru, e insurat siare o fiica de vreo 16 ani, cred...
nu pot sa spun ca e frumusetea intruchipata, dar are un sarm aparte...
acum nu stiu ce va fi mai departe, dar am observat ca face tot posibilul sa ramana singur cu mine in birou, timp in care pe prietenul meu il trimite cu masina dupa diverse chestii pt firma...
DECI CE FAC? imi iubesc prietenul, dar................................................
va puteti da cu parerea, orice, nu conteaza...