cand sotul te insala si ai doi copii

O mana, sau doua de ajutor?

CONTRAINDICATII ALE UNOR PLANTE , ALIMENTE SI TRATAMENTE NATURALE

ani_healthy Postat pe 16 Iunie 2010 02:44
Uitasem...ma bucur ca v-am gasit...va multumesc...aveam NEVOIE de voi...Am o perioada mai...Cand ma zic perioada,ma refer la viata asta,ca de celelalte nu imi amintesc,din fericire sau... din pacate.
ANI, mi-ai aruncat manusa!O ridic si accept,dar nu in momentul asta ,acum pt ca nu sunt singura,si chiar am nevoie de timp sa scriu cred ca esentialul nu toata povestea necazurilor mele conjugale.Daca altcineva este mai rapida sunt pe faza.O imbratisare tuturor!
vera_ Postat pe 16 Iunie 2010 09:54
si doamna cu probl.unde a disparut?

babalica Postat pe 16 Iunie 2010 10:38
Ani, ... si mie-mi place mult numele Nora ... Mi l-am daruit singura, mai demult, datorita unui personaj al lui Mihail Sebastian,in care m-am regasit cu uimire. O oglinda uneori mai aspra. Cifra aceea derutanta, este anul nasterii Fiului meu. Este de-o varsta cu tine, iar in noaptea in care l-am nascut -la rasaritul-Soarelui-, medicii decretasera "noaptea-Fetelor", fiindca sase -una dupa alta-, tot aparusera ... Puteai fi si tu printre ele, daca ai venit pe Lume la Giulesti, Vineri, pe 1 August ... O minunatie de noapte, de Medici, de TOT ! ... Poate mai vorbim odata despre acest moment magic ... Experienta unei nasteri naturale, nu s-a schimbat nici cu secolele, nici cu anii ... iar faputl ca cezariana este atat de usor acceptata acum, ramane de ne-nteles pentru mine. Sigur ca sunt si situatii, in care poti spune "Slava-Domnului" ca exista, dar ... Ar putea fi una dintre "povestile ne-poveste", despre care vorbeati voi. Perfecta idee! Bravo! E o bucurie pentru mine sa stau de vorba cu voi, fara bariere de varsta. Cu trecerea anilor, veti afla (sper) pe pielea voastra, cat de adevarat ramane de-a pururi faptul, ca sufletul nostru pierde pasul cu trupul, daca i-a fost dat sa se nasca tanar ... Daca nu, NU ! Mai vorbim ... Noapte-buna! P.s. Sunt nascuta in Mai ... Un "Taur" si din propria vointa, fiindca altfel, ma cam aflu pe granita spre Gemeni ... Poate tocmai de aceea vorbesc atat de prost si scriu binisor ...
noravi75 Postat pe 17 Iunie 2010 01:09
buna,....si eu ma confrunt cu o problema asemanatoare,diferenta e ca eu nu am copii , dar suntem impreuna de 12 ani...nu sunt din tm,imi pare tare rau,chiar as fi avut nevoie sa vorbesc cu cineva,dar te inteleg perfect,poate mai mult decat perfect,asta este o suferinta ce te marcheaza profund,nu mai dormi cum trebuie,nu mai mananci cum trebuie,daca nu esti tare psihic,poti cadea intr-o stare de depresie...!.dar oricat de mult il iubesc,si am fost alaturi de el in ffffffoarte multe,mi-a fost calcata in picioare mandria de atatea ori, k nici nu mai stiu ce e aia!!!am 32 de ani,toata viata mea a fost el,aici am gresit!!!cred k nu e corect sa cred k nu pot sa traiesc fara el ,in viata mea...e drept,ar fi un gol imens..ptr.mine!!!la inceput,dar...s-ar umple, nu-i asa?sunt alaturi de tine ciuca m.daca vrei,pot sa te ajut doar vorbind,ma numesc janine,fii tare!!!!
kudika115530 Postat pe 17 Iunie 2010 11:24
De la: healthy010554, la data 2010-06-17 11:24:58buna,....si eu ma confrunt cu o problema asemanatoare,diferenta e ca eu nu am copii , dar suntem impreuna de 12 ani...nu sunt din tm,imi pare tare rau,chiar as fi avut nevoie sa vorbesc cu cineva,dar te inteleg perfect,poate mai mult decat perfect,asta este o suferinta ce te marcheaza profund,nu mai dormi cum trebuie,nu mai mananci cum trebuie,daca nu esti tare psihic,poti cadea intr-o stare de depresie...!.dar oricat de mult il iubesc,si am fost alaturi de el in ffffffoarte multe,mi-a fost calcata in picioare mandria de atatea ori, k nici nu mai stiu ce e aia!!!am 32 de ani,toata viata mea a fost el,aici am gresit!!!cred k nu e corect sa cred k nu pot sa traiesc fara el ,in viata mea...e drept,ar fi un gol imens..ptr.mine!!!la inceput,dar...s-ar umple, nu-i asa?sunt alaturi de tine ciuca m.daca vrei,pot sa te ajut doar vorbind,ma numesc janine,fii tare!!!!
kudika115530 Postat pe 17 Iunie 2010 11:33
Seara-buna, Sper, ca linistea ce s-a asternut, sa fie doar un semn, ca-n casele voastre -Dragele mele-, a invins armonia si pacea ... Daca le veti dori a fi statornice, va recomand cu mare caldura o carte, ce se adreseaza noua, tuturor(!) si nu doar specialistilor in comunicare. MARSHALL B. ROSENBERG isi pune cuvintele sub Motto-ul: "Ceea ce imi doresc in viata este compasiunea, un flux intre mine s ceilalti, bazat pe o daruire reciproca, din inima." In prefata, ARUN GANDHI spune: "Lumea este ceea ce am facut noi din Ea. Daca astazi e nemiloasa, a ajuns astfel pentru ca noi am facut-o nemiliasa, prin atitudinile noastre. Daca ne schimbam, putem schimba Lumea (in sens larg sau restrans la un cerc de oameni, la o familie), iar schimbarea incepe cu transformarea limbajului nostru si a metodelor de comunicare. Recomand cu multa caldura lectura acestei carti si aplicarea procesului Comunicarii Nonviolente pe care il propune." Asadar, cartea se numeste: "COMUNICAREA NONVIOLENTA - un limbaj al vietii" Autor: MARSHALL B. ROSENBERG (autorul este evreu. Legat de numele sau, adaug un fapt pe care si eu l-am aflat nu de multa vreme ... Adevarat sau nu, se spune ca, numele cu rezonanta germana, care si inseamna ceva, sunt tipic nume evreiesti. "ROSENBERG = Muntele Trandafirilor ... Asta asa, fara legatura cu aceasta carte ... sau nu tocmai, daca ne gandim la forta ce o poarta in ele numele noastre ... dar asta-i chiar o cu totul alta discutie). EDITURA: Elena Francisc Publishing, 2005 Noapte-Buna!
noravi75 Postat pe 20 Iunie 2010 00:53
Pentru ca ma aflu in prag de vacanta prelungita (in cateva zile dispar) si pentru ca voi toate sunteti tinere, asadar, aveti nu doar "familie" ci si o cariera (poate) de construit sau consolidat, voi incerca sa va trimit un material, care, cred ca v-ar putea ajuta. Daca vor intra doar aceste cuvinte, inseamna ca, nu a fost acceptat, din cauza lungimii lui si nu voi reveni cu explicatii. Daca totusi va fi postat, cine se-ncumeta, poate-l citeste pana la capat ... Va las cu bine! : smllove0049: P.s. Din pacate, constat ca litere la-nceput de cuvant -precum "i"- au fost inlucuite de program cu "o" ... Mi-este greu sa corestez acum, dar sper sa va descurcati. Oricum, scuze! Elemente ce asigur� reu�ita prezent�rii publice a unei teme Evolu�ia �n fa�a unui auditoriu este �nso�it� uneori de nelini�te. Aceasta poate declan�a dorin�a de a fi c�t mai repede, departe de acel moment. Astfel, pe fondul nesiguran�ei de sine, mi�c�rile devin precipitate. Cu c�t mai rapide vor fi gesturile �ntr-o astfel de situa�ie, cu at�t auditoriul va fi mai dezorientat, �ndep�rt�ndu-se de tem� �i de cel care o propune. Starea sa de nesiguran�� le va fi transmis�. Precipitarea st�njene�te ambele p�r�i. Cump�nirea lini�tit� a mi�c�rilor reflect� siguran�� de sine, st�p�nirea competent� a domeniului, dorin�a de a transmite informa�ii c�t mai interesante, pe m�sura a�tept�rilor. Toate astea trebuie s� iradieze din �ntreaga atitudine a celui aflat �n fa�a auditoriului, din armonia ce transpare �ntre cuvintele rostite de acesta �i �ntregul sau limbaj corporal. Preg�tirea celui care are de f�cut o prezentare �n public, trebuie s� �nceap� gвndind astfel: Ceea ce ofer acestor oameni fi-va timpul, competen�a mea profesionala �i dorin�a de a �mparta�i cu ei, cuno�tin�ele mele Оmi preg�tesc prezentarea, urm�rind s� respect patru pa�i: - Atitudine deschis� - Respira�ie lini�tit�, deplin� - Semnale clare de recep�ionare a prezen�ei publicului - Privire a-tot-cuprinz�toare ..�i �tiind c�: � Lini�tea gesturilor noastre o putem atinge prin exersarea �ncetinelii!� Exist� un tip de gimnastic� chinez� (Tai Chi / Chi Gong ), �n care gesturile sunt extrem de lente, �plutesc� parc� prin aer, acompaniate de privire. Nimic bruscat. Mi�carea d� senza�ia de imponderabilitate. Prin practicarea zilnic� a acestora, asociat� �i unor exerci�ii de respira�ie (�despre care vom vorbi mai departe-), se induce exact starea de lini�te de care avem nevoie, c�ci: �O mi�care lent�, lini�tit� poate fi con�tientizat�, ��i d� r�gazul de a �i-o putea reprezenta mental �i astfel, o po�i controla, r�m�n�nd �st�p�nul� acesteia. (Ca s� �n�elegi mai bine, g�nde�te-te comparativ la trecerea a doua trenuri. Unul, �n vitez� maxim�, ale c�rui vagoane nici nu le mai po�i distinge, iar altul, lipsit de vitez�, a�a �nc�t, po�i distinge culori, forme sau, chiar �i c�l�torii.) Revenind la mi�c�rile propriului corp, am putea spune, c� avem libertatea de a alege: fie s� le execut�m precipitat, f�r� a le mai putea distinge � �i vom avea atunci con�tiin�a unui v�rtaj haotic, �n care ne vom l�sa prin�i, vr�nd-nevr�nd fie s� le execut�m calm, diferen�iat, pentru a le putea controla �i corecta la nevoie. Astfel, le vom putea st�p�ni, dob�ndind prin asta, sentimentul atвt de necesar al siguran�ei de sine. Sigur c�, nu toate ac�iunile noastre se preteaz� la o abordare lent�. Sunt multe situa�ii, �n care, tocmai viteza de reac�ie va delimita e�ecul, de reu�it�. Execu�ia rapid� a mi�c�rilor, asociat� siguran�ei de sine �i competen�ei �n domeniu �nseamn� �n astfel de ac�iuni specifice, eficien��. * Important: Armonia, elasticitatea mi�c�rilor noastre, fermitatea �i siguran�a lor, se pot ob�ine prin concordan�a dintre: - respira�ie - �inuta corporal� - gвnduri Cu cвt va fi mai оnalt� concentrarea noastr� interioar�, cu at�t mai limpezi, mai f�r� echivoc, vor fi g�ndurile �i exprimarea lor, cu at�t mai sigur� pozi�ia noastr�, cu at�t mai clare �i mai destinse reac�iile la impulsurile exterioare. Оntreaga noastr� fiin�� este angrenat� �n procesul comunic�rii. Nu doar cuv�ntul. Limbajul corporal este prioritar, c�ci a�a s-a statornicit �n timp. Comunicarea �ncepe de la v�rsta zero virgul� c�teva secunde. Nou-n�scutul �i anun�� venirea pe lume printr-un �ip�t. Comunic� mi�c�ndu-�i m�nu�ele �i picioru�ele, sco��nd sunete ce au o semnifica�ie. Privirea, sur�sul, mi�carea �i lacrima sunt mijloacele prin care se face �n�eles, cu mult �nainte de a se putea folosi de cuvinte. Pentru �nceput, din partea celorlal�i recep�ioneaz� mesaje de acela�i fel. Limbajul corporal, ca parte atвt de important� a comunic�rii, trebuie st�p�nit con�tient. Dar, trebuie �tiut, c�: * Limbajul corporal con�tient presupune con�tientizarea respira�iei! Respira�ia determin�, regleaz� calitatea emisiei vocale ( for��, specificitate, timbru), �inuta corporal�, atitudinea. Iat� c�teva tipuri de exerci�ii, prin care respira�ia poate fi adus� la nivelul de con�tientizare necesar sarcinii sale reglatoare. Respira�ia prin angajarea diafragmei: Picioarele dep�rtate pe podea Pieptul оn fa�� Umerii spre spate, f�r� a-i ridica Bra�ele relaxate de-a lungul corpului Genunchii u�or �ndoi�i Bazinul оn fa��, relaxat (Con)centrare asupra ombilicului Expira�ie pe nas, �ncet, prelung, at�t c�t se poate Inspira�ie u�oar�, lent�, ca �i c�nd ai mirosi o floare Peretele abdomenului se bombeaz� Umerii r�m�n nemi�ca�i Respira�ia prin angajarea toracelui: Concentrare asupra p�r�ii superioare a toracelui Expira�ie �nceat� pe nas: pieptul se str�nge - Inspira�ie: toracele se �ntinde, ca �i spatele Aceste exerci�ii se fac �n pozi�ii diferite: оn picioare; оn �ezut; �n mers, a�a c�, nu depind de un loc anume ales. Inspira�ia / expira�ia, executate numai pe nas, vor fi exersate altern�ndu-le ritmic sau: de 3 ori lini�tit �i scurt, expir�, f�r� s� inspiri; de 3 ori inspir� scurt, f�r� s� expiri. Apoi, iar, inspir� �i expir� alternativ. Respira�ia alternativ�, pe cвte o nar�: Pozi�ie Yoga sau st�nd pe scaun Degetul ar�t�tor al unei m�ini se a�eaz� �ntre spr�ncene, pres�nd u�or acel loc Degetul mare al aceleia�i m�ini, acoper� o nar� Expira�ie pe nara liber�, inspira�ie pe aceea�i nar�, ce va fi apoi blocat� cu degetul mijlociu, eliber�ndu-se cealalt�. Alternan�a n�rilor continu�. A�adar, fiecare dintre n�ri, se folose�te pe r�nd, at�t pentru expira�ie c�t �i pentru inspira�ie. La fiecare schimbare a n�rilor, urmeaz� o pauz� scurt�, prin �inerea respira�iei * Important: Repet� zilnic exerci�iile de respira�ie, ca �i reperele ce sunt prezentate �n continuare. Astfel vei reu�i ca prezen�a ta �n fa�a oamenilor s� fie fireasc�, f�r� a l�sa s� transpar� controlul ce-l exerci�i consecvent, asupra tuturor acestor elemente, ce-�i asigur� reu�ita. Acestea sunt:  оnaintea unei prezent�ri publice, m� concentrez numai asupra mea-�nsumi, m� v�d puternic prin competen�� i siguran�� de sine  respir lini�tit  оmi relaxez coardele vocale �i musculatura maxilarelor, prin c�teva reprize -voite!-, de c�scat (cвnt�re�ii de Oper� practic� acest exerci�iu)  fac cвteva exerci�ii pentru relaxarea musculaturii g�tului, ajut�nd astfel s�ngele s� circule, pentru a-mi oxigena creierul �i a face ca g�ndirea mea s� beneficieze de �hran�  bra�ele at�rn� relaxate �n jos, palmele sunt deschise, iar cuvintelor mele, li se va al�tura gestica conving�toare a m�inilor  оntreaga mea atitudine corporal� este eliberat� de nelini�te �i preg�tit� s�-mi sus�in� discursul  contez pe coeren�a �i concordan�a dintre g�ndurile, vorbele, limbajul corporal (exprimat prin gesturi, privire mimic�, mi�care, atitudine corporal�), voce �i limbajul paraverbal (accentu�ri de ton ale vorbirii, intona�ie)  cred оn competen�a mea profesional� �i-n carisma prin care �mi voi atrage auditoriul * Chiar оnaintea unei prezent�ri: fac cвteva exerci�ii de respira�ie abdominal� ��ncet, prelung intru оn оnc�pere pe ultima inspira�ie, care, umpl�ndu-mi corpul, �mi d� o senza�ie de for�� respira�ia �prin aerul ce mi-a dilatat abdomenul-, �mi sus�ine vocea partea superioar� a corpului meu o simt u�oar� pozi�ia picioarelor mele (� dep�rtate p�n� la l��imea umerilor-), �mi d� stabilitate �i un sentiment de siguran�� interioar�. Nu pot fi u�or dobor�t! (Picioarele apropiate/lipite, dimpotriv�. Le cea mai mic� �mpingere, m� dezechilibrez). Toate astea le semnalizeaz� corpul meu, at�t pentru mine, c�t �i pentru ceilal�i m� simt bine, sigur de mine, dornic de afirmare  privirea mea, ce se va preumbla lini�tit, deschis asupra auditoriului, �mi reflect� starea de spirit  оncerc �i reu�esc s� ating cu privirea c�t mai mul�i auditori �contact vizual pl�cut-  las timp suficient, pentru ca prezen�a mea s� fie remarcat� de c�tre fiecare dintre cei prezen�i оncep s� vorbesc, doz�ndu-mi vocea �n func�ie de m�rimea camerei, de num�rul de auditori, de v�rsta acestora vorbesc mai degrab� un pic mai tare, dec�t prea �ncet оn timp ce vorbesc, con�tientizez faptul c� sunt observat оmi controlez tot timpul respira�ia �i atitudinea corporal� evit tonurile оnalte ale vocii folosesc tonuri joase, cu bun� �tiin��, c�ci acestea declan�az� spontan, �ncrederea oamenilor ��.. * Aten�ie ! : Prima impresie se formeaz� �n primele 3 � 90 de secunde !!! � Atunci se decide deja, dac� �vei fi invitat la micul dejun � sau vei fi servit chiar tu, drept mic dejun�� ��.. * Modalit��i de antrenare a vocii sau de interven�ie asupra ei �n situa�ii critice, c�nd sl�be�te �n penetran��: modificarea rapid� a atitudinii corporale respira�ie controlat� con�tient articularea controlat� a cuvintelor Aten�ie!: �n rostirea cuvintelor, important� este rezonan�a, intona�ia �i nu t�ria exersarea unor reprize de c�scat relaxante (desigur, �ntr-o pauz� gimnastic� a limbii � �n�untru �i-n afara gurii-: plimbat� peste din�i; scoas� afar� �i �ndoit�/pliat� �etc Zilnic! Gimnastica buzelor � Zilnic! Masaj al obrajilor, lateral, spre maxilarul inferior, acolo unde sunt mu�chi ce adun� mult� tensiune Exerci�ii pentru voce, prin emiterea de sunete asociate expira�iei. De 3 x 3 minute, zilnic, rostirea intercalat� a unor sunete, precum � bi-biu; di-diu exerci�ii �deasemeni zilnice-, de rostire a vocalelor � mai ales a celor rotunde: A , O � cu gura larg deschis�. Asociate expira�iei, acestea activeaz� urm�toarele zone: A - localizare abdominal� O - localizare la mijloc, sub diafragm� U - localizare оn zona pieptului superior - induce lini�te E �i I - rezonan�� n cap IU - ceaf� Doar pentru a le da rezonan��, li se asociaz� vocalelor, literele �M �i N� � a-mmm..mm, o-mm..m. Altfel, aceste consoane, nu au alt� semnifica�ie. * Vocea inalt� exprim� disponibilitatea spre prietenie - vezi: �nso�itoarele de bord la avion * Vocea joas� exprim� �ncredere, t�rie - vezi: pilo�ii Оntrebare: �Cum оmi folosesc vocea, pentru a da mai departe, ceea ce vreau s� transmit? * Vocea dezv�luie personalitatea �. �PERSONA� = Per + sonare Comunicarea se realizeaz� prin : * cuvвnt - 7 % * prin voce - 37 % * prin limbaj corporal - 56 % * Prezentarea propriu-zis�: Оmbr�c�minte adecvat�, lejer�, potrivit� acelei �nt�lniri. S�-�i dea senza�ia de stabilitate Оnainte de a deschide u�a, ofer�-�i c�teva minute, pentru a-�i face o ultim� revizuire �i spune-�i: am muncit mult pentru aceast� prezentare; sunt bine preg�tit, iar ceea ce voi prezenta, este bine pus la punct, documentat, interesant (dar � toate astea trebuie s� �i fie adev�rate !!!) Accept� din start ideea, c� nu-i po�i mul�umi pe to�i Deschide u�a. Evit� reflexul de fug�, precipitarea, tenta�ia de a �ncepe rapid, pentru a sc�pa mai repede. Apropie-te cu pa�i lini�ti�i, dar fermi. Controleaz�-�i respira�ia. D� dreptul corpului t�u, s�-�i afirme prezen�a, f�r� cuvinte Оncepi cu salutul non-verbal. Adun� mai �nt�i asupra ta, aten�ia celor prezen�i, capt�ndu-le privirea. Cuprinde-i pe to�i cu privirea. Adreseaz�-le un z�mbet, stabile�te un contact mimic, al c�rui centru s� fie privirea. Totul lent! D�-�i �i d�-le timp! C�tig�-�i spa�iul Nu te scuza pentru gre�eli ce poate, nici n-au fost sesizate �i care vor fi oricum, date uit�rii, dac� totul va merge bine. Un z�mbet, va fi de ajuns. Mesajul lui este: �cu to�ii mai gre�im ..�. �n plus, oameni se pot identifica mai u�or cu tine, c�ci, �n sinea lor, fiecare �tie prin ce treci. Nici lor nu le-ar fi mai u�or. V� asem�na�i, deci! ��i vor oferi astfel, un bonus de simpatie Prin gesturile tale calme, ce sus�in cuvintele, transmite-le siguran�� de sine, lipsit� de arogan�� Evit� auto-atingeri/sc�rpin�ri: pe g�t, p�r, bra�e sau joaca cu ochelarii, cu pixul etc � Dezv�luie nesiguran�� i situarea la un Status sc�zut (ales de altfel, de c�tre 95% dintre oameni). Pentru femei, un semnal al acestei alegeri sunt tocurile �nalte. Vor fi evitate deci, �ntr-un astfel de moment. (�n Germania de exemplu, pu�ine femei poart� tocuri) Ai nevoie s�-�i re�mprosp�tezi o informa�ie aflat� �ntre h�rtiile tale de pe mas�? � Uit�-te direct! .. nu pe furi�! � dar, nu lua foaia �n m�n�. Nici m�car un pix! Incon�tient, toate astea, se recep�ioneaz� ca elemente de sprijin pentru nesiguran�a ta Exerseaz� acas� o gestic� potrivit� �i folose�te-o acum. Fruntea �ncre�it�, capul plecat, palmele str�nse-pumn, trunchiul curbat, bra�ele �ncruci�ate, toate astea semnalizeaz� oboseal�, nesiguran��. Nu-�i �mpreuna m�inile peste bust sau �n fa��, pe abdomen. D�-le libertate de mi�care, separat una de alta. Coordoneaz�-�i mi�c�rile, d�-le elegan�� fluid�, r�m�i ��n interiorul� lor. Evit� �n orice caz gestica agitat�, bruscat�, fa�a crispat�, privirea �ncordat� �etc Plimbarea cursiv� prin fa�a auditoriului, faciliteaz� at�t contactul de privire, c�t �i interpel�rile ce le po�i adresa. Aten�ie �ns�! � acestea trebuie anticipate de un gest, de o privire. Trebuie �s�-i dai de veste� omului, c� �i propui un mic dialog. Nu-l surprinde cu cuv�ntul, care, prin con�inutul s�u ra�ional/informativ, poate s�-l blocheze. A�adar, mai �nt�i, i te apropii afectiv (prin privire, gest) �i apoi intelectual (prin cuvвnt) Evit� tonurile ascu�ite �n voce. Nu favorizeaz� �ncrederea. R�m�i �n registru de voce grav, profund Evit� cuvintele mari. Sunt adormitoare. Vorbe�te-le c�t mai aproape de limbajul ce-l folosesc. E o condi�ie ca ei s� se poat� identifica cu tema, cu tine � �i s� te urmeze �n incursiunea ce le-o propui F� pauze �n expunere. Las� auditoriul s� aib� timp s� �n�eleag�, s� asimileze informa�ia, s� stabileasc� o leg�tur� cu tine Zвmbetul, �inuta dreapt�, bra�ele deschise = ridic� moralul t�u �i al celorlal�i Umple pauzele cu contact de privire cald. Mai ales dac� sunt evocate situa�ii ce pot fi armonizate sau chiar amortizate prin z�mbet. (prive�te arbitrii marilor meciuri de RUGBY � -de exemplu-. Sunt unii ce �i p�streaz� z�mbetul, 80 de minute .... indiferent de situa�ie �i de deciziile pe care trebuie s� le dea � iar aceast� atitudine este adoptat� cu bun� �tiin��, tocmai pentru c� acolo sunt uneori �nfrunt�ri b�rb�te�ti � ca s� nu spun, dure ..). Prin acest mod de rela�ionare �t�cut�, le dai timp s� te urmeze, �i-ii aduci aproape, declan��nd �i o participare emo�ional�. Succesul unei astfel de �nt�lniri presupune, nu doar transmitere de informa�ie, ci �i atmosfera �n care s-a f�cut asta, climatul de simpatie ce se cl�de�te treptat Оn final, f� aprecieri asupra modului �n care a decurs �nt�lnirea, asupra lucrurilor pozitive ce le-ai remarcat, define�te interesul comun grupei, legat de aceast� tem� �i c�t din el a fost atins prin expunerea ta. Provoac� un scurt dialog legat de asta, un Feed-back Ultimul cuvвnt va fi urmat �i de un �r�mas-bun� fizic � anume, str�ngeri de m�n� La plecare, cuprinde-i pe to�i cu privirea � ��.. Toate acestea se pot dobвndi �i cu timpul, prin expunere public� repetat�, prin ��ncercare �i gre�eal� �, dar se pot fixa �i �ntr-un interval mai scurt, prin exersare, acas� �i nu �n fa�a auditoriului. Oglinda poate fi un bun aliat. Repet� �i corecteaz�. Dac� exist� posibilitatea film�rii, e �i mai bine. Fie �i numai 3- 5minute, vor fi revelatoare, c�ci sigur, nu vei face 1000 de gre�eli, ci vei repet� unele, ce-�i sunt tipice. Acestea vor ap�rea cu siguran�� n materialul filmat. Apoi, lucreaz� asupra lor. Corecteaz�-le. Un partener de vizionare a acestor imagini, poate vedea mai mult �i mai bine dec�t tine, c�ci el este �publicul�, neimplicat afectiv� �i poate privi din aceast� perspectiv�. ��.. Factori hot�r�tori �n orice comunicare: * Ce determin� succesul �nt�lnirii?: Lesniciunea оn voce �i-n limbajul corporal Disponibilitatea prieteneasc� �n privire �i �n voce Perceperea a mici detalii pozitive sau negative la cel de vis-a-vis, care s� fie remarcate sau de care s� se �in� seama (ex.: o persoan� mai neatent�, poate fi implicat� �ntr-un scurt dialog, �ntr-unul din rarele momente, c�nd este totu�i, c�t de c�t atent �i intuie�ti c� r�spunsul ce-l va da, �l poate pune �n valoare ) * Ce determin� farmecul unei �nt�lniri? capacitatea de a asculta activ capacitatea de a percepe schimbarea perspectivelor �i flexibilitatea de a te adapte acestor schimb�ri capacitatea de a sim�i �valoarea� �i de a transmite non-verbal, aprecierea capacitatea de a adresa o privire lini�titoare pentru interlocutor siguran�a limbajului corporal, ce i se transmite interlocutorului sincronizarea limbajului corporal cu cuvвntul �i cu semnalele paraverbale. Aceasta �ncarc� de sinceritate �i d� credibilitate Autenticitatea Limbajul corporal: Comunicarea verbal� d� posibilitatea de a transmite mesaje prin cuvinte, uz�nd de un suport intelectual, de capacitatea noastr� mental� de analiz�, sintez� �i comparare a lucrurilor, situa�iilor, a temelor aflate �n discu�ie, �in�nd cont de elementele ce le diferen�iaz�. Comunicarea verbal� este supus� cenzurii ra�ionale, morale, etice Fiecare cuvвnt ce-l pronun��m, provoac� �n corpul nostru sau al celui c�ruia ne adres�m, diferite reac�ii cu �nc�rc�tur� afectiv� pozitiv�, negativ� sau neutr�, cum ar fi: modific�ri hormonale cu influen�e ramificate asupra organelor vitale �precum inima �i prin ea, presiunea arterial�-; tulbur�ri respiratorii sau de echilibru; modificarea culorii pielii; pozi�ionare plin� de semnifica�ii a bra�elor �i picioarelor; tensiune, relaxare la nivelul fe�ei, nuan�ate -de la �ncordare, la furie; de la bucurie p�n� la neutralitate apatic�-, exprimate mai ales prin musculatura globului ocular, a gurii, a frun�ii �i prin semnifica�ia privirii; nuan�area semnifica�iilor privirii (direct�; plecat�, ezitant�, fugitiv�; timid�; opozant�; �nfrunt�toare; evitant�; ascuns� �); mi�c�ri subtile ale spr�ncenelor (ce au un maximum de aport �n expresivitatea facial�); mic�or�ri sau m�riri ale pupilelor oculare; contrac�ii ale diafragmei, care afect�nd respira�ia, dau tulbur�ri de vorbire sau modific�ri de tonalitate, de ritmic� �i de siguran�� a vocii; modific�ri spontane ale posturii, ale tonusului muscular etc.). Este a�adar, o multitudine de semnifica�ii �i de nuan�e, ce pot fi exprimate prin a�a numitul �limbaj corporal� �i pe care, cuvintele sau g�ndurile ce �l determin�, nu le m�rturisesc cu aceea�i necenzurat� sinceritate Comunicarea non-verbal� dezv�luie ce valoare are pentru noi ceea ce am numit prin cuv�nt sau prin g�ndul neexprimat cu glas tare; pe ce pozi�ie ne situ�m �i ce sim�im vis-a-vis de con�inutul acelui cuv�nt sau, c�t de �nsemnat ne este un alt om cu care (sau despre care) vorbim ori, la care ne g�ndim. Tot ceea ce ne apropie sau ne distan�eaz� de o situa�ie sau de un om, va fi exprimat necenzurat prin limbajul corporal, c�ci astfel, reac�ion�m numai �n func�ie de ceea ce sim�im. A�adar, con�inutul acestei forme de comunicare, este determinat de sentimente -�n �ntreaga lume(!), indiferent de nivelul evolu�iei culturale, sociale, economice Limbajul corporal domin� �n mod hot�r�tor comportamentul nostru comunica�ional, influen��nd spre 90% (dac� al�tur�m �i vocea celorlalte elemente ce �l compun) comunicarea. A�a fiind, devine limpede, c� mult mai important dec�t �ce spunem�, este �cum spunem� � ce intona�ie d�m cuvintelor, cu ce mimic�, gestic� le acompaniem �i le sus�inem, ce atitudine corporal�-general� avem �n momentul rostirii cuv�ntului Diversita�ea semnalelor folosite �n limbajul corporal, este impresionant� ca num�r �i subtilitate. Acestea se manifest� �n general spontan, f�r� o elaborare con�tient� Manifestarea prin limbaj corporal precede cu o secund� cuv�ntul ce va fi rostit, dezv�luind ceea ce g�ndim de fapt, oric�nd, chiar �i atunci, c�nd prin cuv�nt dorim s� transmitem cu totul altceva Orice semnal clar manifestat prin limbaj corporal, spre auditoriu, provoac� acestuia o reac�ie ce se exprim� mai �nt�i, prin acela�i tip de comunicare non-verbal�. Comunicarea non-verbal� se al�tur� armonios sau discordant comunic�rii verbale, sprijinind-o sau nu, �n transmiterea mesajului Armonia dintre aceste dou� forme de comunicare constitue condi�ia autenticit��ii �i a credibilit��ii celui ce se manifest� prin ele �T�cerea� ce intervine �ntr-un dialog, �nlocuind cuvintele, nu �nseamn� doar absen�a acestora, ci, este o atitudine cu semnifica�ii multiple �i profunde. Este a�adar, tot o form� de comunicare non-verbal� Capacitatea de a comunica prin limbajul corporal este оnn�scut� �i spontan�, dar poate fi dezvoltat�, modificat�t� sau supus� autocontrolului, prin influen�e educa�ionale, culturale �i sociale (ex: �n incidentul din Australia, Prin�ul Charles nu a lasat s� �se vad� c�t de tare i-a tresarit sufletul aflat �n calea glon�ului) Contactul de privire este mijlocul prin care, f�r� a apela la vorbire sau atingere, se poate stabili un contact direct, �ntre dou� sau mai multe persoane, de la o distan�� variabil� permite controlul nemijlocit asupra reac�iei celui de vis-a-vis la nevoie, permite a reac�iona spontan, imediat, �naintea cuv�ntului оn timpul unei prezent�ri, ca rela�ie de grup, ar trebui ca fiecare participant s� simt� privirea interlocutorului asupra sa, pentru a avea sentimentul, c� este cuprins �n comunicare �Ochii� sunt ( �nu-i a�a?! �), �oglinda sufletului� Repere ale comunic�rii cu sine �nsu�i, �naintea unei prezent�ri: Imi spun: pot fi bun, dac�: m� concentrez �n exclusivitate asupra mea, f�r� a m� compara cu al�ii оncerc s�-mi dep�esc limitele m� simt competent �n tema despre care vorbesc. Acum, azi, ea-mi este prioritatea leg�tura mea cu aceast� tem� este sus�inut� afectiv, c�ci �mi place �i simt c� o pot transmite �i altora m� concentrez asupra mea �nsumi, c�nd vorbesc eu, asupra celuilalt, c�nd vorbe�te el. Am capacitatea de a-i ar�ta c� �l ascult activ, cu interes nu-mi frвnez participarea afectiv�. Prin ea m� pot identifica celorlal�i �i astfel m� apropii de ei * Important: dac� nu-�i place cineva, �ncearc� s�-i descoperi �totu�i� ceva pozitiv �i s� emi�i semnale spre el, prin limbajul corporal, �n func�ie de acea calitate оn situa�ii critice, apleac�-te cu iubire asupra ta. �i-ai putea spune: ia te uit�, iar sunt nervos !?! ia s� v�d mai atent, din ce cauz�. Poate nu-i cea �tiut� sau �nchipuit� de mine. Atitudinea fa�� de tine �nsu�i, trebuie s� fie plin� de �n�elegere reflexiv�. Iat� o cheie spre �n�elegere, ce invit� la reflexie: Orice conflict poate fi configurat ca un triunghi, ce are la cele trei capete ( Maslow): 1. sentimentul ascuns 2. anxietatea legat� de posibila lui dezv�luire 3. mecanismele de ap�rare, ce au drept scop mascarea acestui sentiment ascuns. Acestea iau uneori aspecte subtile �i complexe, tocmai pentru a nu l�sa s� se �nt�mple asta (adic�, punctul 2 �) De obicei, acestea din urm� -(punctul 3: mecanismele ) ce se manifest� prin tot felul de simptome-, ne acapareaz� toat� aten�ia, ne fac s� ne ocup�m de ele, timp �n care sentimentul ascuns �uneori greu de depistat-, ��nflore�te�. Acea anxietate amintit� la punctul 2, scade totu�i, c�ci are loc o devia�ie a preocup�rilor. Oricum �ns�, nu ne sim�im bine, c�ci nici acele simptome nu sunt deloc confortabile. Cam a�a stau lucrurile � Desigur оns�, o astfel de analiz� psihologic�, trebuie s� se fac� sub �ndrumare profesional�. Capacitatea de a comunica cu oamenii �i cu Tine-�nsu�i, d� putere, ca �i sentimentul succesului social, individual. Nivelul m�estriei de comunicare determin� succesul �n plan social �i individual. Comunicarea cu sine �nsu�i �i cu ceilal�i, cunoa�terea de sine, rezonan�a ce-o au �n noi faptele ce ni se �nt�mpl�, felul �n care le interpret�m �i cum reac�ion�m la ele, nivelul aprecierii de care ne bucur�m � toate astea concur� la starea noastr� de bine. Ceea ce resim�im, raport�ndu-ne le anume fapte, oameni, la noi �n�ine, poate fi supus modificarii, ac�ion�nd asupra g�ndului ce �nso�e�te aceste st�ri sau sentimente. Vorbim deci, despre dialogul interior legat de acea situa�ie, ce va fi �n mod voit, altul ca ton, ca �i con�inut, vorbim despre un alt ritm respirator, despre o alt� postur� (ex.: оndreptarea umerilor, a spatelui, scoaterea pieptului оn fa��, ridicarea b�rbiei, orientarea privirii spre �nainte, z�mbetul �). Amplificвnd tonul, sonoritatea �i culoarea mesajelor pozitive din mintea noastr�, respir�nd con�tient, schimb�ndu-ne postura � prin toate acestea, vom constata modificarea dispozi�iei afective, a disponibilit��ii suflete�ti cu care abord�m situa�ii sau oameni. Exerci�iul acesta este la �ndem�na oricui �i oric�nd. Calea spre reu�it� presupune: s� define�ti exact ce vrei sau unde vrei s� ajungi s� accep�i sau s�-�i propui singur �inte noi � A�a s-a descoperit �i America � s� dep�e�ti faza planific�rii �i a visului, ac�ion�nd !!! s� men�ii un control consecvent asupra evolu�iei ac�iunilor tale sa-�i asumi propriile erori �i sa le descifrezi cauza c�t mai obiectiv, pentru a le putea corecta s� accep�i cu flexibilitate solu�ii noi, ce nu au putut fi anticipate, ci s-au n�scut din evolu�ia lucrurilor �� Pentru Ralf Waldo Emerson, reu�ita �nseamn�: * s� r�zi mult �i des * s� c�tigi respectul oamenilor inteligen�i, afec�iunea celor buni, a copiilor * s� ob�ii aprecierea criticilor aspri, dar corec�i * s� �nduri tr�darea prietenilor ipocri�i * s� apreciezi frumosul * s� descoperi ce-i mai bun �n fiecare * s� la�i �n urma ta o Lume un pic mai bun�, printr-un copil, printr-o gr�din�, printr-o оmbun�t��ire social� * s� �tii, c� m�car un suflet a respirat mai u�or, pentru c� ai tr�it tu Asta оnseamn� c� ai reu�it! Ralf Waldo Emerson ********************************************
noravi75 Postat pe 20 Iunie 2010 01:32
A intrat textul, dar, pot adauga: din pacate! Asa cum se prezinta aici, nu are claritate, nu doar din cauza acelor litere modificate aiurea -fara vina mea-, dar si pentru ca, exista niste paragrafe ce le-am facut "pe puncte", deci, numerotate. Fiecare enunt, este independent de cel din-nainte. Cifrele ce exista in text, nu au aparut si astfel apare un sir de propozitii ce nu se inlantuiesc prin intelesul lor. Asadar, mai bine nu va pierdeti vremea. Regret! Chiar cred ca-i o orientare utila, in imprejurarile precizate.
noravi75 Postat pe 20 Iunie 2010 01:46
Noravi ,te rog sa nu uiti si tu .Sa te intorci.Interesant material,pana te intorci am sa-l asimilez.Si citatul din carte...e tare imbietor.Am cam luat-o razna in ultimul timp.Multumim.Cu linistea...nu e chiar asa.
ani_healthy Postat pe 21 Iunie 2010 00:22
Noravi Minunat.Am citit ...ce utila ar fi o asa atitudine chiar si in viata de zi cu zi .De aici ,pleaca problemele.Ceva ma atragea la tine,si nu numai stilul tau de a vorbi...inconstient simteam ca poti sa ma ajuti,acum am realizat.Cu comunicarea am probleme...mari.Daca o sa vrei...nu un suflet va respira mai usor pt.ca ai trait tu,ci mai multe suflete,care sunt nefericite din cauza mea.
ani_healthy Postat pe 21 Iunie 2010 00:43
Ani, cum vezi, in acest spatiu, ne construim din cuvinte, iar daca ele sunt "spuse" cu sinceritate, sufletele asemenea se apropie pe nestiute. Sigur, ca voi mai da cate o raita -cand si cand-, pe aici si-n aceasta vara cu vremea ratutita intra arsita si furtuni. Ar fi tare bine, sa mai tot stati de vorba, neintrerupand filonul de prietenie ce s-a creat deja. Daca veti reusi performanta, de a va atrage si partenerii vostri in discutii, ar fi interesant de a asculta "povestea" si din perspectiva lor. Daca nu, macar lectura comuna a cartii din care si eu am invatat multe, va va mai imblanzi si limpezi relatiile ... Intelepciunea astfel dobandita, va fi precum o piatra azvarlita un oglinda apei. Undele ei se vor tot extinde asupra modului vostru general de relationare, ameliorandu-l. Veti vedea ca nu-s doar "vorbe", exerimentand regulile simple date de Marshall Rosenberg, mura-n gura ... Va doresc o vara minunata tuturor!
noravi75 Postat pe 21 Iunie 2010 11:15
P.s. 1. am descoperit, de unde vine gresala inlocuirii literelor in textul meu: a fost scris pe un alt laptop, transpus aici, iar acest "alt" laptop, fiinde setat pe limba germana, nu accepta tot deauna semnele diacritice. 2. daca nu gasiti cartea (ce a fost editata in 2005), spuneti, si-mi voi face timp, sa va sintetizez cateva idei macar, ce va vor fi utile (Desigur, numai daca veti uza de ele -!!!-)
noravi75 Postat pe 21 Iunie 2010 11:35
Minunata idee cu sinteza...Nu o pot refuza... Sigur,in limita timpului pe care il ai disponibil.
ani_healthy Postat pe 22 Iunie 2010 03:07
Regret, dar sunt pe picior de plecare, iar locul in care voi fi, este deconectat de la acest secol ... deci, fara internet ... Va doresc tuturor o vara frumoasa si mai ales linistita!
noravi75 Postat pe 25 Iunie 2010 21:06
Ma bucur pentru tine.Si tu sa ai o vara frumoasa.Sper sa mai revii.
ani_healthy Postat pe 30 Iunie 2010 02:42
Ciau ma numesc ana .Locuiesc in spania impreuna cu sotul si cei doi copii .trec prin aceleasi probleme ca si tine .Sunt disperata pt ca imi iubesc sotul f.mult dar el nu mai vede alceva doar pe ea ce este mai grav nu vrea sa recunoasca .sincer vb este topit sotul ei inca nu si-a dat seama de nimic pt ca are senzatia ca tot ce se intimpla intre ei este o gluma ,iar in cazul asta nebuna sunt eu
kudika296284 Postat pe 28 Iulie 2010 03:33
Ciau ma numesc ana .Locuiesc in spania impreuna cu sotul si cei doi copii .trec prin aceleasi probleme ca si tine .Sunt disperata pt ca imi iubesc sotul f.mult dar el nu mai vede alceva doar pe ea ce este mai grav nu vrea sa recunoasca .sincer vb este topit sotul ei inca nu si-a dat seama de nimic pt ca are senzatia ca tot ce se intimpla intre ei este o gluma ,iar in cazul asta nebuna sunt eu
kudika296284 Postat pe 28 Iulie 2010 03:33
buna, ma puteti ajuta si pe mine, va rog? http://www.mititel.ro/concurs/vezi/1/castig-cu-bebelusul-meu!/181/mogaldeatza
babyice Postat pe 31 Iulie 2010 13:17

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
boli ale dintilor	2	De la: camiflorea 15 Mai 2010 20:45
ceai oolong	6	De la: office_salinasusesi_ro 28 Februarie 2010 11:15
Am slabit sanatos si ma mentin!	11	De la: kudika329427 28 Octombrie 2013 20:08

Imi doresc foarte mult sa slabesc	98	De la: Maadaalinaa 14 Iulie 2014 16:20
spirulina	69	De la: concursKudika 3 Iunie 2015 18:52