Setari Cookie-uri

Sotul mi-a inselat increderea,se m drogheaza...Sa-mi salvez copilul si pe mine sau sotul?

Nici nu stiu cum sa incep.Ar fi atat de multe de spus!Am niste principii in viata,dar am senzatia de "taedium vitae".Nu m am putere sa fac fata problemelor.Nu m pot.Sper sa-mi citeasca cineva "epistola" si sa-mi fac si eu prietene,sa gasesc un sprijin..Stiu,toti avem probleme si cui sa-i m pese si de problemele altora?
Sunt cu sotul de apr 5 ani,dar se pare ca nici nu stiam langa cine stau.Mi-am dorit un barbat cu care sa ma inteleg,de c sa-mi fie drag.Am fost deschisa ,sincera,corecta cu el,l-am respectat,el un prefacut,..M-a facut sa cred ca ma iubeste,ca ma ajuta pt ca asa simte,ca e alaturi de mine.Lasand modestia la o parte,am niste calitati atat fizice cat si morale.Consider ca am un sistem de valori,ca pot fi inscrisa pe o scara axiologica,ca am o gandire sanatoasa.Sunt obsedata de curatenie,sunt prea corecta,timida chiar(din pacate),apreciez munca,obiectele,mancarea,sunt de casa,fac mancare(buna,zic eu si alte persoane)nu suport ipocrizia,lipsa bunului simt,ii detest pe cei necivilizati,lasi...Simt nevoia sa specific acestea,pt ca,desi pare absurd,nu am incredere in mine,sunt o negativista.
Am o functie respectabila(lucrez in educatie),dar m putin banoasa,sotul are 10 clase si e ospatar.N-a contat pt mine.L-am sprijinit in tot ceea ce a facut si l-am motivat.Si-a propus ca sa evolueze,dar cred ca a ramas refractar.
In urma cu apr 4 ani s-a lasat de fumat(?).Aseara s-a trezit in mine al 7-lea simt,ne-am asezat la masa sinceritatii si i-am zis sa-mi spuna sincer dk m fumeaza.Raspunsul a fost afirmativ.El spune ca ocazional.Am "paralizat",desi stiam,am presimtit.Mi se pare f grav.Eu,cea sincera si corecta,deschisa...!Si,drept urmare,atitudinea lui a fost f nepotrivita,i se parea normal ca mi-a ascuns si ca pe el nu l-ar fi deranjat din partea mea.In loc sa-si ceara scuze...Cata ipocrizie!Dar lucrurile marunte si motivate i se par anormale.Multa lume stia,sora-sa,numai eu nu.Mi-am dat seama ca e m mult de-atat_drogurile!.Mi-a recunoscut in seara aceasta la tel ca fumeaza si iarba.Cica anturajul!Ce prost treb sa fii sa dai vina pe anturaj!
M-a si jignit de cateva ori,chiar si ma-sa si sora-sa,de fata cu el,c au venit din Anglia la noi,unde stam cu chirie,bineinteles.Mi-e si jena sa scriu ce au putut sa-mi auda urechile(imputita,proasta,vai de facultea mea,injuraturi,si de ai mei au zis multe,ca fac ce vreau cu fiu-sau,multe,multe;sora-sa mi-a dat o palma...)Si el a fost socat,cred(nu stiu ce sa m cred,de fapt;nu m exista incredere).Putea m mult sa faca.
Ai mei sunt cu mult bun simt,respect,educati,civilizati,realizati,familie buna.
Sora-sa a facut un copil la 16 ani,consuma f mult alcool,a despartit-o pe ma-sa de tatal sau,au vandut casa si nu s-au ales cu nimic.Copilul a fost crescut de rude prin Moldova.Cand il ia langa ea il injura,il bate,il plaseaza o zi intreaga la tv;e rea si invidioasa,o prefacuta.
Credeam ca sotul e altfel,dar aschia nu sare departe de trunchi.A mintit apr 5 ani.N-a m putut.A recunoscut.Ce personalitate!Mi-a zis ca omul nu se schimba asa usor.De cate ori nu tanjeam dupa dragostea lui,dupa atentie,o mangaiere,iar el imi intorcea spatele,zicea ca are altele m importante-banii.Acum,tot el se simte un Nimic,considera ca ma-sa,ca nu e normal sa faci treburile de femeie,sa-ti ajuti sotia.Parca eu stau toata ziua si nu fac nimic.Cine are copil intelege poate m bine.Tot timpul e nervos,agitat,parca nu m e om.Cate o m ascunde?S-a apucat si de poker cu baietii,cica sa faca bani.II m place sa bea,chiar la volan,iar eu nu suport asa ceva.Venea acasa si dimineata,nu stiam nimic de el,nu stiam de unde sa-l iau,de la morga sau din patul vreuneia?Totusi,cred ca,DEOCAMDATA,nu m-a inselat.Sau sper!!!!!!!
Am crezut ca ma iubeste si m-a convins sa facem si un copil.Acum are 2 ani jum.Doar pe el il am,un COPIL frumos si sanatos,doar pt el m simt ca traiesc.
Acum simt pt sot ura,dispret,dezgust,razbunare,am un gust amar.El e un rebel,un nonconformist(si eu ma credeam,dar nici chiar asa;desi am fost cuminte,I data m-am pupat cu un baiat la 19 ani),e f versat,nu-i plac regulile,e un vitezoman,un impatimit al masinilor,masina e amanta lui.
Ce naiva am fost!Ca sa nu-mi acord un alt calificativ.
De cate ori il luam sa discutam,sa salvam relatia...
Ce pot sa fac?Unde sa ma duc?Pe cine sa salvez?Care e familia mea?Ai mei nu stiu toate acestea.Sa le spun?Ei ma invinovatesc pe mine,nu stiu adevarul,nici eu nu stiam pana acum.Ei ziceau ca sunt eu repezita,ca el munceste...eu imi "iau in nas" atatea.
Stiu,exista si cazuri m grave.Mi-e teama sa nu se ajunga la ce e m rau.Cand ne m certam,il "amenintam" ca bag divort si incerca sa salveze relatia,ultima data a zis el.
Unde e mandria mea?Ce oameni!Nu-mi vine sa cred ca mi se intampla mie.Si ma consideram o norocoasa,o fericita,ca formam o familie perfecta.
Ce pot sa m fac eu?Ce se m poate salva?Poate ma judecati pt alegerea facuta...
El e un barbat tanar si frumos.Eu sunt m mare decat el cu 5 ani(?!),dar,din fericire,deocamdata,nu-mi arat varsta.Visam ca o sa fiu o printesa,dar visele s-au spulberat.Cum sa imbatranim(frumos si demn)impreuna?Sau sa intinerim spiritual?In loc sa ne bucuram de viata....c e atat de scurta!Parca acele momente frumoase nici nu m au valoare.Omul tine minte m mult Raul.
Trist.............
Va multumesc!
lilyana_grace
Postat pe 20 Octombrie 2009 22:38
un sfat din partea unei necunoscute:ia-ti copilul si lasa-l,du-te la parintii tai,e cel ma bine.
alxbutterfly
Postat pe 26 Octombrie 2009 00:30
de aceeasi parere cu alxbutterfly... iti irosesti viata langa un om care nu are aceeasi mentalitatea, aceeasi perspectiva asupra vietii, aceleasi teluri si dorinte. Si crede-ma ca daca te gandesti la copil, cel mai bine ii este unui copil intr-o familie functionala, care-i poate servi drept model. Deci nu te folosi de scuza ca acel copil are nevoie de o familie ... decat una fara capatai, mai bine deloc!
In plus sigur e cineva si pt tine pe lumea asta, important e sa ai curajul sa mergi mai departe.
Gandeste-te macar la copil ca merita ceva mai bun decat un tata care mai tarziu sa-l invete cum se fumeaza iarba, sau cum lipsesti de acasa nopti intregi ...
Acum alegerea e doar a ta...
lif3_dr3am
Postat pe 26 Octombrie 2009 08:17
Buna
sunt de aceeasi parere cu celelalte fete, ar trebui a pleci de langa el...mai ales ca ai un copil, si copilul are nevoie de liniste ca el simte orice miscare sufletesca......
bafta si mult curaj......
cindy_dulanyi
Postat pe 26 Octombrie 2009 10:19
Sincer , imi pare rau pentru tine.Dar din cate se vede esti o persoana destul de matura si daca ai facut atatea incercari eu cred ca nu merita sa-ti irosesti viata in continuare alaturi de un om cu care )din cate se vede) nu ai nici un viitor.Gandeste-te bine si la tine si la copil.Parerea mea este sa puyi piciorul in prag sa spui STOP, pana aici a fost si sa-l lasi in anturajele si in viata lui, sa incerci sa mergi mai departe alaturi de copilul tau care are nevoie de un exemplu de viata.
Lasa-l si nu te uita inapoi.
Este greu dar cu cat e mai repede cu atat mai bine va fi pentru tine.
Ai parintii care sunt sigura ca vor intelege si te vor ajuta.
Astept vesti de la tine.
gazela_grace
Postat pe 26 Octombrie 2009 11:13
buna,si parerea mea e acceasi cu celelalte fete nu merita sa-ti distrugi viata ta si a fiului tau.imi pare rau ptr ceeea ce simti dar cred k si tu ti-ai dat seama dar nu ai vrut sa fi acuzata de neantelegere fata de sotul tau dat NU MERITA SA-I DAI O ALTA SANSA.In plus el face greseli si el te ameninta cu DIVORTUL?foarte bine divortati k oricum tu esti o d-na educata si ai sa treci peste tot dar nu pot spune acelasi lucru si despre el.astept vesti de la tine si ai INCREDERE IN TINE k ai forta sa treci si sa iei deciziile corecte
aly79_grace
Postat pe 26 Octombrie 2009 19:59
Oau!
Cred ca in sufletul tuturor se ascunde o urma de teama ca intr-o zi un vis frumos se poate transforma intr-un cosmar, cazul tau. Orice ti-am spune noi nu te va face sa te simti mai bine. Noi nu putem decide pentru tine. Trebuie sa-ti cauti resursele interioare si sa faci fata situatiei asa cum e ea, fara a cauta motive.
Copilul, Dumnezeu, cei dragi iti pot da forta necesara pentru a lua o decizie, chiar si provizorie.
fantome
Postat pe 28 Octombrie 2009 12:40
Ce greu este!
Cu cata disperare asteptam un raspuns!Nu credeam ca-mi va citi cineva mesajul.Va multumesc din suflet!
Nici nu ma pot opri din plans.Bine ca doarme copilul.
Ma asteptam la astfel de reactii.Si prima mea reactie a fost aceeasi.Dar,in singuratatea mea,am mai reflectat.Eram asa de suparata!!!Si inca nu am uitat.Nu stiu de unde am atata curaj sa lupt,cum de am gasit "intelepciune".Nu vreau sa ma scuz sau sa scuz.Scriu ceea ce simt.
A fost si o lupta de orgolii,el fiind intotdeauna(pana acum) cel care ceda(in chestiuni,poate,minore).Acum,desi a gresit,eu am cedat,n-am mai putut.Am cedat pt ca mi-am dorit sa aflu ce s-a intamplat,pt ca mi-am dorit sa-l ajut si,in acelasi timp sa ne salvam,pt ca ....
Este un tata f bun,nu ca sora-sa.Tot el se dedica si copilului surorii(e adevarat,f rar,pt ca sta la rude,in Moldova),pana cand am pus piciorul in prag.De ex,de ziua nepotului,ma-sa a baut,a iesit cu iubitul la plimbare,s-a dus in club,iar copilul a venit la sotul meu sa-l scoata si pe el la leagane,in fata blocului,dar eu i-am explicat ca nu poate,sa-i zica mamei lui sau bunicii.Stiu,e copil...Nu sunt rea,dar eu si copilul meu aveam nevoie de el si cred ca nu e corect,trebuie sa stabilesti niste limite,sora-sa si ma-sa au niste figuri,nu stiau sa vorbeasca si sa se comporte cu mine sau nu vor ,ma tratau pe mine,pe copil si pe ai mei cu superioritate,direct sau indirect,pe mine nu ma ajutau,nu am pe nimeni in Bucuresti.Iar acum cu atat mai mult.Si ma doare ca sotul nu prea realizeaza.Nu am nimic cu nimeni,dar trebuie sa fii vertical.
A fost un sot atent,grijuliu,care nu-si dorea sa ma supere cu ceva(si pe nimeni),care ma ajuta mereu,care ma respecta,care imi facea masaj si o ora cand eram graviduta(asa dorea el)....Eram un cuplu perfect,dar in care isi mai baga coada altcineva.Prea frumos!
El a muncit de mic,drept rezultat are,de-acum,varice,dar nu se vaieta niciodata.A muncit din greu.Meseria lui este destul de grea,atat fizic,cat si psihic.Stiu,fiecare meserie cu greutatile si satisfactiile ei.Dar el se mira ce sa munceasca si in timpul acela scurt pe care il are liber(masini,transporturi,...).El nu mai stie ce este acela somn(si 3-4 ore pe noapte).Nu mai stie ce este relaxarea,sau sa vada un film,chiar se mai neglijeaza.Nici sa-si incarce telefonul nu mai avea grija.De fapt,ramasese fara incarcator(nu mai era bun) si-l incarca la munca atunci cand venea colegul cu incarcatorul care se potrivea la al lui,drept urmare,de multe ori nu ne gaseam la telefon.
Am reusit sa am o discutie f serioasa,lasand orgoliul la o parte.Anturaj,probleme financiare,stres,viata grea,..si a cazut in capcana lor.Mi-a spus ca de vreo 2-3 luni s-a apucat din nou de fumat.Nu fumeaza zilnic.De fata cu mine sau cand e acasa nu fumeaza,poate de aceea mai e agitat.Mi-a zis ca a fumat marijuana de f putine ori,ca nu e dependent si ca nu a dat bani.Greu de crezut,dar posibil.
M-as simti lasa dk as pleca de langa el,ca nu mai acord o sansa,prima,singura.M-as simti o lasa dk as ramane langa el si nu mai avem o sansa.
Poate exagerez,dar dk e inconjurat de non-valori,e posibil sa traiasca in alta lume?Ajungi sa fii ca ei.Cate persoane("mari" sau mai putin mari)nu au cazut in patima alcoolului,drogurilor,..si mult mai grav?Dar,cum i-am spus si lui,ce ai in suflet si in minte nimeni nu-ti poate lua.Poti sa gandesti si singur,nu cu creierul altcuiva.Mi-e teama de slabiciuni,sa nu se lase manipulat.Nu a promis ca se va lasa de fumat,dar a promis ca va incerca,a mai reusit sa se lase 4 ani.El cheltuie pe tigari in jur de 8 lei la 2 zile,drept urmare,am stabilit ca eu si copilul va trebui sa primim aceiasi bani in pusculita.A fost de acord.
Cred ca e imp ca si-a recunoscut greselile,eu,sincer,neavand nicio dovada,ca face eforturi sa fie bine,constientizeaza,ca-si doreste sa fie smuls din acest mediu,anturaj,mi-a zis sa plecam din Bucuresti,sa ne mutam la ai mei sau undeva la munte.A fost de acord si sa mergem la consiliere sau la psiholog.Dar e f scump,iar la locul de munca,unde avem consilier, nu risc.Poate ne ajutati in aceasta privinta.
Ce sa mai cred?Imi ramane speranta.
Face eforturi sa fie bine.M-a dus la film si la restaurant,eu nestiind ce are de gand.A fost frumos.Imi vorbeste frumos si-mi scrie mesaje frumoase,ca inainte.Flori,..Imi place.Dar nu pot sterge cu buretele.Dk pe viitor recidiveaza?In alte situatii cum reactioneaza?La serviciu ce face?Se va lasa de fumat?Va mai fuma vreodata IARBA?As vrea sa ne stranga la piept icoana sa-i fim,nu mama si sora,cum am impresia cateodata!
As dori sa pot da timpul inapoi si sa ramana suspendat.
Recunosc,si eu il cicaleam(nu avem casa,ai lui sunt pe o alta coordonata),dar consideram ca putem discuta orice....
Se simte si f comlexat,dpv intelectual,desi e f inteligent si talentat,cum i-am si spus.
Poate ca nu mai avea timp decat pt o "oglinda",cea de Sisif!A meritat oare sa sparga toate celelalte oglinzi?Cat de greu e cu adevarat sa fii!
Ii spuneam ca nu-mi doresc pt noi decat sanatate si intelegere,pe el,ca o imbratisare de-a lui e ca o doctorie pt mine,ca numai astfel putem reusi in viata asta plina de mistere.Imi respect sotul,dar consider ca suntem egali,nu-mi doresc un barbat de care sa-mi bat joc(cum suna!),dar nici el.
Stiu,nimeni nu e perfect.Dar cred ca nimic nu justifica minciuna,...
Imi doresc sa fie ca inainte.Imi doresc,dk trebuie,sa mi-l apropii.Imi doresc sa-mi salvez casnicia.Intr-o casnicie treci si prin bune si prin rele,iar dk cei dragi nu te ajuta,e pacat,te pierzi.Ce sa fac?De unde stiu ca va fi bine?Voi mai putea avea incredere in el?Imi doresc sa avem putere fizica,psihica si morala sa trecem peste greutati.Imi doresc sa ne regasim,sa alegem calea dreapta.El mereu imi spune.Dk vorbeste asa ca sa nu ne piarda.SAu poate chiar crede.
Ce ne va salva?Un miracol?Sa credem in noi,in puterea dragostei?Poate renaste totul,precum pasarea phoenix,din propria-i cenusa!Ramane speranta!
Ce visatoare sunt,nu?
Poate ce scriu e cu mult diferit de data trecuta.Depinde de starea de spirit.Nu stiu ce sa mai cred.Va rog sa-mi spuneti voi.Ma las manipulata?Sunt oarba?Gresesc?Cine e de vina?Intrebari retorice,la care poate nimeni nu stie raspunsul.
Pt mine,familia e cea mai importanta.
Astept raspunsuri din partea voastra,dk se poate...........Imi pare rau,iar am scris o "molima",n-am putut fi succinta.Sper ca ma intelegeti.
lilyana_grace
Postat pe 29 Octombrie 2009 17:01
Sal... Parerea mea e ca ar fi bine sa il iei pe el si pe copil si sa plecati la ai tai . Daca nu mai are anturajul aproape , probabil k o sa isi uite vechile obiceiuri . Incearca sa faci si asta . Nu ai nimic de pierdut . Cu ocazia asta scapi si de familia lui . Te pup. Astept vesti de la tine . MULTA BAFTA!
vivi1984
Postat pe 30 Octombrie 2009 22:23
ok, am citit tot de la tine, si de la ceilalti mai putin, cred ca trebuie sa cauti pshiolog specialist in asemenea probleme, care sa va ajute pe amndoi, eu cred ca trebuie internat la dezitoxicare pt alcolici, pt cei care se drogeaza, si ca sa il poti ajuta pe el si pe tine iti recomand un doctor specialist, il cheama Cristian Andrei
si are un sait www.drandrei.ro intra pe acest saite si cauta foarte bine, in asa fel sa ajungi sa ii vorbesti cu el eu am avut o problema si lam concatact, si sa iti mai dau adrese de sait care are legatura cu el se numeste www.iru.ro intra pe aceste doua adrese de saite si cauta sunt sigura ca teva ajuta forte mult
And_1989
Postat pe 31 Octombrie 2009 13:18
Va multumesc mult!
Cum v-am spus,ne-am impacat,n-am rezistat.
In principiu,ne intelegem bine,dar mi-e teama de minciuni,de anturaj,de slabiciunea lui,de perspectivele pe care le are,...relatia cu ma-sa si sora-sa(care sunt in Anglia) e departe de a fi cordiala,nici diplomata nu pot sa fiu si mi se pare mai linistitor pt mine si fam sa nu mai am tangente cu ele,chiar dk sunt cine sunt-mama si sora lui.Eu,Doamne fereste,nu i-am interzis sa vb cu ele,am pretentia sa ma apere pe mine si pe copilul meu,sa fie corect si sa nu le permita sa-si bata joc de mine si de copilul meu.Cum pot sa fiu falsa,sa ma impac cu ele cand au venit la noi si m-au jignit fara niciun motiv?Si stiu ce sustin.Cand stii cum esti si esti inmcriminat pe nedrept,cand cineva te uraste si te invidiaza!!!!Nu mai am cuvinte.....sau am,dar sunt de prisos.Cand a fost acea cearta,asta vara,am avut ,pt prima data,dureri de inima.
Sotul nu este dependent de alcool,dar i s-a "soptit"(probabil la munca) si crede ca o bere nu-l afecteaza la volan.Acasa,cand e liber(si de obicei lucreaza o zi da,una nu),nu bea aproape niciodata,f rar si cu masura,deci nu este alcoolic;nu fumeaza decat cu "prietenii" si cred ca incearca sa se lase;marijuana a fumat de cateva ori si mi-e teama ca nu constientizeaza pericolele la care se expune sau n-are putere sa refuze,se simte bine,de ce nu??!Cred ca i-a placut si posibil sa-si mai doreasca,dk i se mai ofera gratis.Dar eu stiu ca nu e bine si lupt sa-l fac si pe el sa inteleaga.
Am considerat ca trebuie sa rezisti in fata tentatiilor,ca stii ce vrei in viata,ca te dezvalui in fata incercarilor vietii,dar acesta este el?Sau e o perioada f grea pt el si a cedat in fata problemelor si,sincer,sunt multe?Poate are nevoie de mine,sa-l salvez si sa-l aduc pe calea cea buna?De unde sa stiu?Dk nu reusesc?
Voi incerca sa vorbesc si cu specialisti,poate ne ajuta.Aveam nevoie de aceste informatii.Pt sedinte cred ca e mai complicat,probabil costa mult.Cred ca totul depinde de el,de puterea pe care o are,de curajul de a spune "nu" sau "da".
lilyana_grace
Postat pe 31 Octombrie 2009 20:17
Nici nu stiu ce veste sa va dau in continuare,decat ca sufar si inca nu-mi gasesc linistea.Simt ca ceva nu e in regula.Nu cred ca e vb de o alta femeie(deocamdata).Ar fi atat de multe de spus....!Desi mi-e fff jena,in ultimele luni,dk facem dragoste o data pe sapt e bine!Si chiar ii dau de inteles ca-mi doresc.Acum cand suntem tineri,dar m tarziu?Ce parere aveti?Va rog sa ma ajutati si sa ma intelegeti!Intr-adevar,este obosit m tot timpul,dar vine de la serviciu dimineata pe la 2(un astfel de program are) si are chef sa stea in fata calculatorului 2-3 ore,sau cu baietii,la poker(inainte).Nu stiu ce se intampla.Nu cred ca are pe alta,este si neingrijit in ultimul timp,nu prea se m uita in oglinda,la femei te duci cu bani...sau cine stie?Doamne fereste!
Ce sa m fac?Sufar.Sufar ca nu e langa mine(serviciul asta cu un program f urat),nici trup nici suflet,ca mi-a inselat increderea ...Ma simt singura si...Nu m am putere de munca,nu m am chef de viata,nu-mi pot creste copilul linistita,ma simt neimplinita.
Sunt atatea probleme!FFFFFFFFFFFF multe!El imi spune ca ma iubeste,ca e alturi de mine,ca mergem inainte.Recunosc,si eu il cicalesc,dar stiti cum e sa astepti ceva?
Nu m pot!Ma simt atat de obosita!
lilyana_grace
Postat pe 22 Noiembrie 2009 21:21
Trebuie sa ai incredere in tine, stiu nu e usor sa treci prin asa ceva dar e mai dificil sa traiesti zi de zi in situatia asta.mai important e copilul, daca nu e intelegere in fam mai rau ii faci la copil.nu se schimba nu te amagi singura, eu mam amagit am ramas pt copil pana am ajuns cu nervi la pamant si am gandit un pic in mine. roagaa te la d-zeu si fi optimista, mai sunt si barbati care stiu sa aprecieze o femeie, nu te lasa calcata in picioare de nimeni.daca nu ai iubire si respect reciproc asta nu e iubire, e sigur din parte ta. gandeste pozitiv si nu te lasa implicata in lucruri murdare.TU SI COPILUL PE PRIMUL LOC
grace006726
Postat pe 7 Decembrie 2009 10:07
Draga Lilyana,
Nu stiu ce s-a mai petrecut cu viata si relatia ta, dar am vrut neaparat sa- ti scriu cateva randuri. Sfatul meu: NU RENUNTA! LUPTA- TE CU greutatile! Ai de partea ta o intreaga armata: copilul tau, parintii tai si , nu in ultimul rand, sotul tau (chiar daca mai e cuprins de unele tentatii). Oricum, din ce-am citit, si sotul tau are, inca, de partea sa, SPERANTA. Asa ca, nu dispera! Apeleaza la diverse modalitati de inlaturare a tentatiilor: muta-te sau cere ajutorul cadrelor specializate. Daca te gandesti mai bine, probabil ai sa gasesti si alte solutii. Dumnezeu sa te ajute sa gasesti calea cea mai buna! Amin!
betyluna
Postat pe 25 Ianuarie 2011 23:40
De la: lilyana_grace, la data 2009-10-20 22:38:28 Nici nu stiu cum sa incep.Ar fi atat de multe de spus!Am niste principii in viata,dar am senzatia de "taedium vitae".Nu m am putere sa fac fata problemelor.Nu m pot.Sper sa-mi citeasca cineva "epistola" si sa-mi fac si eu prietene,sa gasesc un sprijin..Stiu,toti avem probleme si cui sa-i m pese si de problemele altora?
Sunt cu sotul de apr 5 ani,dar se pare ca nici nu stiam langa cine stau.Mi-am dorit un barbat cu care sa ma inteleg,de c sa-mi fie drag.Am fost deschisa ,sincera,corecta cu el,l-am respectat,el un prefacut,..M-a facut sa cred ca ma iubeste,ca ma ajuta pt ca asa simte,ca e alaturi de mine.Lasand modestia la o parte,am niste calitati atat fizice cat si morale.Consider ca am un sistem de valori,ca pot fi inscrisa pe o scara axiologica,ca am o gandire sanatoasa.Sunt obsedata de curatenie,sunt prea corecta,timida chiar(din pacate),apreciez munca,obiectele,mancarea,sunt de casa,fac mancare(buna,zic eu si alte persoane)nu suport ipocrizia,lipsa bunului simt,ii detest pe cei necivilizati,lasi...Simt nevoia sa specific acestea,pt ca,desi pare absurd,nu am incredere in mine,sunt o negativista.
Am o functie respectabila(lucrez in educatie),dar m putin banoasa,sotul are 10 clase si e ospatar.N-a contat pt mine.L-am sprijinit in tot ceea ce a facut si l-am motivat.Si-a propus ca sa evolueze,dar cred ca a ramas refractar.
In urma cu apr 4 ani s-a lasat de fumat(?).Aseara s-a trezit in mine al 7-lea simt,ne-am asezat la masa sinceritatii si i-am zis sa-mi spuna sincer dk m fumeaza.Raspunsul a fost afirmativ.El spune ca ocazional.Am "paralizat",desi stiam,am presimtit.Mi se pare f grav.Eu,cea sincera si corecta,deschisa...!Si,drept urmare,atitudinea lui a fost f nepotrivita,i se parea normal ca mi-a ascuns si ca pe el nu l-ar fi deranjat din partea mea.In loc sa-si ceara scuze...Cata ipocrizie!Dar lucrurile marunte si motivate i se par anormale.Multa lume stia,sora-sa,numai eu nu.Mi-am dat seama ca e m mult de-atat_drogurile!.Mi-a recunoscut in seara aceasta la tel ca fumeaza si iarba.Cica anturajul!Ce prost treb sa fii sa dai vina pe anturaj!
M-a si jignit de cateva ori,chiar si ma-sa si sora-sa,de fata cu el,c au venit din Anglia la noi,unde stam cu chirie,bineinteles.Mi-e si jena sa scriu ce au putut sa-mi auda urechile(imputita,proasta,vai de facultea mea,injuraturi,si de ai mei au zis multe,ca fac ce vreau cu fiu-sau,multe,multe;sora-sa mi-a dat o palma...)Si el a fost socat,cred(nu stiu ce sa m cred,de fapt;nu m exista incredere).Putea m mult sa faca.
Ai mei sunt cu mult bun simt,respect,educati,civilizati,realizati,familie buna.
Sora-sa a facut un copil la 16 ani,consuma f mult alcool,a despartit-o pe ma-sa de tatal sau,au vandut casa si nu s-au ales cu nimic.Copilul a fost crescut de rude prin Moldova.Cand il ia langa ea il injura,il bate,il plaseaza o zi intreaga la tv;e rea si invidioasa,o prefacuta.
Credeam ca sotul e altfel,dar aschia nu sare departe de trunchi.A mintit apr 5 ani.N-a m putut.A recunoscut.Ce personalitate!Mi-a zis ca omul nu se schimba asa usor.De cate ori nu tanjeam dupa dragostea lui,dupa atentie,o mangaiere,iar el imi intorcea spatele,zicea ca are altele m importante-banii.Acum,tot el se simte un Nimic,considera ca ma-sa,ca nu e normal sa faci treburile de femeie,sa-ti ajuti sotia.Parca eu stau toata ziua si nu fac nimic.Cine are copil intelege poate m bine.Tot timpul e nervos,agitat,parca nu m e om.Cate o m ascunde?S-a apucat si de poker cu baietii,cica sa faca bani.II m place sa bea,chiar la volan,iar eu nu suport asa ceva.Venea acasa si dimineata,nu stiam nimic de el,nu stiam de unde sa-l iau,de la morga sau din patul vreuneia?Totusi,cred ca,DEOCAMDATA,nu m-a inselat.Sau sper!!!!!!!
Am crezut ca ma iubeste si m-a convins sa facem si un copil.Acum are 2 ani jum.Doar pe el il am,un COPIL frumos si sanatos,doar pt el m simt ca traiesc.
Acum simt pt sot ura,dispret,dezgust,razbunare,am un gust amar.El e un rebel,un nonconformist(si eu ma credeam,dar nici chiar asa;desi am fost cuminte,I data m-am pupat cu un baiat la 19 ani),e f versat,nu-i plac regulile,e un vitezoman,un impatimit al masinilor,masina e amanta lui.
Ce naiva am fost!Ca sa nu-mi acord un alt calificativ.
De cate ori il luam sa discutam,sa salvam relatia...
Ce pot sa fac?Unde sa ma duc?Pe cine sa salvez?Care e familia mea?Ai mei nu stiu toate acestea.Sa le spun?Ei ma invinovatesc pe mine,nu stiu adevarul,nici eu nu stiam pana acum.Ei ziceau ca sunt eu repezita,ca el munceste...eu imi "iau in nas" atatea.
Stiu,exista si cazuri m grave.Mi-e teama sa nu se ajunga la ce e m rau.Cand ne m certam,il "amenintam" ca bag divort si incerca sa salveze relatia,ultima data a zis el.
Unde e mandria mea?Ce oameni!Nu-mi vine sa cred ca mi se intampla mie.Si ma consideram o norocoasa,o fericita,ca formam o familie perfecta.
Ce pot sa m fac eu?Ce se m poate salva?Poate ma judecati pt alegerea facuta...
El e un barbat tanar si frumos.Eu sunt m mare decat el cu 5 ani(?!),dar,din fericire,deocamdata,nu-mi arat varsta.Visam ca o sa fiu o printesa,dar visele s-au spulberat.Cum sa imbatranim(frumos si demn)impreuna?Sau sa intinerim spiritual?In loc sa ne bucuram de viata....c e atat de scurta!Parca acele momente frumoase nici nu m au valoare.Omul tine minte m mult Raul.
Trist.............
Va multumesc!


§ randuri am citit....nu cunosc povestea ..dar dupa titlu vezi-ti de treaba ta ..si de copilul tau...pentru ca fiecare om cum isi asterne asa doarme ....banuiesc ca copilul tau e mititel...si saracu de el...nu e vinivat de nimic !!! Vezi-ti de tine...si de el !barbactu...lasa-l cu drogurile...sau cu ce face el...ca e destul de mare....
blaa
Postat pe 26 Ianuarie 2011 04:39
Diferenta de ani si pregatire isi spun cuvantul, dar totusi va iubiti..si asta conteaza.Gandeste-te cum era inainte si ce a produs ruptura, poate insuficienta banilor...e stresat mai mult si gaseste un refugiu in vicii.Nu stiu ca varsta aveti, dar e curajos pentru un barbat mai ales cu 5 ani mai mic sa duca o familie si tot ce implica asta.Incearca sa-i schimbi locul de munca, pe motiv ca..ar fi mai bine platit si alte conditii nicidecum sa inteleaga ca de vina ar fi anturajul lui.Sau poate il schimbi pe al tau, alta locatie, ca si asa stati cu chirie. Nu e o solutie sa va mutati la parintii tai, ca discutii tot apar... problemele se tin si se discuta in 2 sunt convins ca se rezolva.Discuta cu el tot ce te deranjeaza, cum ar fi mai bine,dar fara reprosuri(da-i copy paste la tot ce-i scris aici in creierul lui, se vede ca nu comunicati din moment ce ai scris pe site).Mergeti undeva intr-o mini vacanta in weekend doar voi 3, oriunde...nu te gandi la costuri.

E doar o parere, nu renunta mai ales daca nu s-a comportat mereu


Gicutza_
Postat pe 26 Ianuarie 2011 04:52
De la: lilyana_grace, la data 2009-10-29 17:01:32Ce greu este!
Cu cata disperare asteptam un raspuns!Nu credeam ca-mi va citi cineva mesajul.Va multumesc din suflet!
Nici nu ma pot opri din plans.Bine ca doarme copilul.
Ma asteptam la astfel de reactii.Si prima mea reactie a fost aceeasi.Dar,in singuratatea mea,am mai reflectat.Eram asa de suparata!!!Si inca nu am uitat.Nu stiu de unde am atata curaj sa lupt,cum de am gasit "intelepciune".Nu vreau sa ma scuz sau sa scuz.Scriu ceea ce simt.
A fost si o lupta de orgolii,el fiind intotdeauna(pana acum) cel care ceda(in chestiuni,poate,minore).Acum,desi a gresit,eu am cedat,n-am mai putut.Am cedat pt ca mi-am dorit sa aflu ce s-a intamplat,pt ca mi-am dorit sa-l ajut si,in acelasi timp sa ne salvam,pt ca ....
Este un tata f bun,nu ca sora-sa.Tot el se dedica si copilului surorii(e adevarat,f rar,pt ca sta la rude,in Moldova),pana cand am pus piciorul in prag.De ex,de ziua nepotului,ma-sa a baut,a iesit cu iubitul la plimbare,s-a dus in club,iar copilul a venit la sotul meu sa-l scoata si pe el la leagane,in fata blocului,dar eu i-am explicat ca nu poate,sa-i zica mamei lui sau bunicii.Stiu,e copil...Nu sunt rea,dar eu si copilul meu aveam nevoie de el si cred ca nu e corect,trebuie sa stabilesti niste limite,sora-sa si ma-sa au niste figuri,nu stiau sa vorbeasca si sa se comporte cu mine sau nu vor ,ma tratau pe mine,pe copil si pe ai mei cu superioritate,direct sau indirect,pe mine nu ma ajutau,nu am pe nimeni in Bucuresti.Iar acum cu atat mai mult.Si ma doare ca sotul nu prea realizeaza.Nu am nimic cu nimeni,dar trebuie sa fii vertical.
A fost un sot atent,grijuliu,care nu-si dorea sa ma supere cu ceva(si pe nimeni),care ma ajuta mereu,care ma respecta,care imi facea masaj si o ora cand eram graviduta(asa dorea el)....Eram un cuplu perfect,dar in care isi mai baga coada altcineva.Prea frumos!
El a muncit de mic,drept rezultat are,de-acum,varice,dar nu se vaieta niciodata.A muncit din greu.Meseria lui este destul de grea,atat fizic,cat si psihic.Stiu,fiecare meserie cu greutatile si satisfactiile ei.Dar el se mira ce sa munceasca si in timpul acela scurt pe care il are liber(masini,transporturi,...).El nu mai stie ce este acela somn(si 3-4 ore pe noapte).Nu mai stie ce este relaxarea,sau sa vada un film,chiar se mai neglijeaza.Nici sa-si incarce telefonul nu mai avea grija.De fapt,ramasese fara incarcator(nu mai era bun) si-l incarca la munca atunci cand venea colegul cu incarcatorul care se potrivea la al lui,drept urmare,de multe ori nu ne gaseam la telefon.
Am reusit sa am o discutie f serioasa,lasand orgoliul la o parte.Anturaj,probleme financiare,stres,viata grea,..si a cazut in capcana lor.Mi-a spus ca de vreo 2-3 luni s-a apucat din nou de fumat.Nu fumeaza zilnic.De fata cu mine sau cand e acasa nu fumeaza,poate de aceea mai e agitat.Mi-a zis ca a fumat marijuana de f putine ori,ca nu e dependent si ca nu a dat bani.Greu de crezut,dar posibil.
M-as simti lasa dk as pleca de langa el,ca nu mai acord o sansa,prima,singura.M-as simti o lasa dk as ramane langa el si nu mai avem o sansa.
Poate exagerez,dar dk e inconjurat de non-valori,e posibil sa traiasca in alta lume?Ajungi sa fii ca ei.Cate persoane("mari" sau mai putin mari)nu au cazut in patima alcoolului,drogurilor,..si mult mai grav?Dar,cum i-am spus si lui,ce ai in suflet si in minte nimeni nu-ti poate lua.Poti sa gandesti si singur,nu cu creierul altcuiva.Mi-e teama de slabiciuni,sa nu se lase manipulat.Nu a promis ca se va lasa de fumat,dar a promis ca va incerca,a mai reusit sa se lase 4 ani.El cheltuie pe tigari in jur de 8 lei la 2 zile,drept urmare,am stabilit ca eu si copilul va trebui sa primim aceiasi bani in pusculita.A fost de acord.
Cred ca e imp ca si-a recunoscut greselile,eu,sincer,neavand nicio dovada,ca face eforturi sa fie bine,constientizeaza,ca-si doreste sa fie smuls din acest mediu,anturaj,mi-a zis sa plecam din Bucuresti,sa ne mutam la ai mei sau undeva la munte.A fost de acord si sa mergem la consiliere sau la psiholog.Dar e f scump,iar la locul de munca,unde avem consilier, nu risc.Poate ne ajutati in aceasta privinta.
Ce sa mai cred?Imi ramane speranta.
Face eforturi sa fie bine.M-a dus la film si la restaurant,eu nestiind ce are de gand.A fost frumos.Imi vorbeste frumos si-mi scrie mesaje frumoase,ca inainte.Flori,..Imi place.Dar nu pot sterge cu buretele.Dk pe viitor recidiveaza?In alte situatii cum reactioneaza?La serviciu ce face?Se va lasa de fumat?Va mai fuma vreodata IARBA?As vrea sa ne stranga la piept icoana sa-i fim,nu mama si sora,cum am impresia cateodata!
As dori sa pot da timpul inapoi si sa ramana suspendat.
Recunosc,si eu il cicaleam(nu avem casa,ai lui sunt pe o alta coordonata),dar consideram ca putem discuta orice....
Se simte si f comlexat,dpv intelectual,desi e f inteligent si talentat,cum i-am si spus.
Poate ca nu mai avea timp decat pt o "oglinda",cea de Sisif!A meritat oare sa sparga toate celelalte oglinzi?Cat de greu e cu adevarat sa fii!
Ii spuneam ca nu-mi doresc pt noi decat sanatate si intelegere,pe el,ca o imbratisare de-a lui e ca o doctorie pt mine,ca numai astfel putem reusi in viata asta plina de mistere.Imi respect sotul,dar consider ca suntem egali,nu-mi doresc un barbat de care sa-mi bat joc(cum suna!),dar nici el.
Stiu,nimeni nu e perfect.Dar cred ca nimic nu justifica minciuna,...
Imi doresc sa fie ca inainte.Imi doresc,dk trebuie,sa mi-l apropii.Imi doresc sa-mi salvez casnicia.Intr-o casnicie treci si prin bune si prin rele,iar dk cei dragi nu te ajuta,e pacat,te pierzi.Ce sa fac?De unde stiu ca va fi bine?Voi mai putea avea incredere in el?Imi doresc sa avem putere fizica,psihica si morala sa trecem peste greutati.Imi doresc sa ne regasim,sa alegem calea dreapta.El mereu imi spune.Dk vorbeste asa ca sa nu ne piarda.SAu poate chiar crede.
Ce ne va salva?Un miracol?Sa credem in noi,in puterea dragostei?Poate renaste totul,precum pasarea phoenix,din propria-i cenusa!Ramane speranta!
Ce visatoare sunt,nu?
Poate ce scriu e cu mult diferit de data trecuta.Depinde de starea de spirit.Nu stiu ce sa mai cred.Va rog sa-mi spuneti voi.Ma las manipulata?Sunt oarba?Gresesc?Cine e de vina?Intrebari retorice,la care poate nimeni nu stie raspunsul.
Pt mine,familia e cea mai importanta.
Astept raspunsuri din partea voastra,dk se poate...........Imi pare rau,iar am scris o "molima",n-am putut fi succinta.Sper ca ma intelegeti.
mihaelaonu
Postat pe 29 Ianuarie 2011 10:53
De la: mihaelaonu, la data 2011-01-29 10:53:49
De la: lilyana_grace, la data 2009-10-29 17:01:32Ce greu este!
Cu cata disperare asteptam un raspuns!Nu credeam ca-mi va citi cineva mesajul.Va multumesc din suflet!
Nici nu ma pot opri din plans.Bine ca doarme copilul.
Ma asteptam la astfel de reactii.Si prima mea reactie a fost aceeasi.Dar,in singuratatea mea,am mai reflectat.Eram asa de suparata!!!Si inca nu am uitat.Nu stiu de unde am atata curaj sa lupt,cum de am gasit "intelepciune".Nu vreau sa ma scuz sau sa scuz.Scriu ceea ce simt.
A fost si o lupta de orgolii,el fiind intotdeauna(pana acum) cel care ceda(in chestiuni,poate,minore).Acum,desi a gresit,eu am cedat,n-am mai putut.Am cedat pt ca mi-am dorit sa aflu ce s-a intamplat,pt ca mi-am dorit sa-l ajut si,in acelasi timp sa ne salvam,pt ca ....
Este un tata f bun,nu ca sora-sa.Tot el se dedica si copilului surorii(e adevarat,f rar,pt ca sta la rude,in Moldova),pana cand am pus piciorul in prag.De ex,de ziua nepotului,ma-sa a baut,a iesit cu iubitul la plimbare,s-a dus in club,iar copilul a venit la sotul meu sa-l scoata si pe el la leagane,in fata blocului,dar eu i-am explicat ca nu poate,sa-i zica mamei lui sau bunicii.Stiu,e copil...Nu sunt rea,dar eu si copilul meu aveam nevoie de el si cred ca nu e corect,trebuie sa stabilesti niste limite,sora-sa si ma-sa au niste figuri,nu stiau sa vorbeasca si sa se comporte cu mine sau nu vor ,ma tratau pe mine,pe copil si pe ai mei cu superioritate,direct sau indirect,pe mine nu ma ajutau,nu am pe nimeni in Bucuresti.Iar acum cu atat mai mult.Si ma doare ca sotul nu prea realizeaza.Nu am nimic cu nimeni,dar trebuie sa fii vertical.
A fost un sot atent,grijuliu,care nu-si dorea sa ma supere cu ceva(si pe nimeni),care ma ajuta mereu,care ma respecta,care imi facea masaj si o ora cand eram graviduta(asa dorea el)....Eram un cuplu perfect,dar in care isi mai baga coada altcineva.Prea frumos!
El a muncit de mic,drept rezultat are,de-acum,varice,dar nu se vaieta niciodata.A muncit din greu.Meseria lui este destul de grea,atat fizic,cat si psihic.Stiu,fiecare meserie cu greutatile si satisfactiile ei.Dar el se mira ce sa munceasca si in timpul acela scurt pe care il are liber(masini,transporturi,...).El nu mai stie ce este acela somn(si 3-4 ore pe noapte).Nu mai stie ce este relaxarea,sau sa vada un film,chiar se mai neglijeaza.Nici sa-si incarce telefonul nu mai avea grija.De fapt,ramasese fara incarcator(nu mai era bun) si-l incarca la munca atunci cand venea colegul cu incarcatorul care se potrivea la al lui,drept urmare,de multe ori nu ne gaseam la telefon.
Am reusit sa am o discutie f serioasa,lasand orgoliul la o parte.Anturaj,probleme financiare,stres,viata grea,..si a cazut in capcana lor.Mi-a spus ca de vreo 2-3 luni s-a apucat din nou de fumat.Nu fumeaza zilnic.De fata cu mine sau cand e acasa nu fumeaza,poate de aceea mai e agitat.Mi-a zis ca a fumat marijuana de f putine ori,ca nu e dependent si ca nu a dat bani.Greu de crezut,dar posibil.
M-as simti lasa dk as pleca de langa el,ca nu mai acord o sansa,prima,singura.M-as simti o lasa dk as ramane langa el si nu mai avem o sansa.
Poate exagerez,dar dk e inconjurat de non-valori,e posibil sa traiasca in alta lume?Ajungi sa fii ca ei.Cate persoane("mari" sau mai putin mari)nu au cazut in patima alcoolului,drogurilor,..si mult mai grav?Dar,cum i-am spus si lui,ce ai in suflet si in minte nimeni nu-ti poate lua.Poti sa gandesti si singur,nu cu creierul altcuiva.Mi-e teama de slabiciuni,sa nu se lase manipulat.Nu a promis ca se va lasa de fumat,dar a promis ca va incerca,a mai reusit sa se lase 4 ani.El cheltuie pe tigari in jur de 8 lei la 2 zile,drept urmare,am stabilit ca eu si copilul va trebui sa primim aceiasi bani in pusculita.A fost de acord.
Cred ca e imp ca si-a recunoscut greselile,eu,sincer,neavand nicio dovada,ca face eforturi sa fie bine,constientizeaza,ca-si doreste sa fie smuls din acest mediu,anturaj,mi-a zis sa plecam din Bucuresti,sa ne mutam la ai mei sau undeva la munte.A fost de acord si sa mergem la consiliere sau la psiholog.Dar e f scump,iar la locul de munca,unde avem consilier, nu risc.Poate ne ajutati in aceasta privinta.
Ce sa mai cred?Imi ramane speranta.
Face eforturi sa fie bine.M-a dus la film si la restaurant,eu nestiind ce are de gand.A fost frumos.Imi vorbeste frumos si-mi scrie mesaje frumoase,ca inainte.Flori,..Imi place.Dar nu pot sterge cu buretele.Dk pe viitor recidiveaza?In alte situatii cum reactioneaza?La serviciu ce face?Se va lasa de fumat?Va mai fuma vreodata IARBA?As vrea sa ne stranga la piept icoana sa-i fim,nu mama si sora,cum am impresia cateodata!
As dori sa pot da timpul inapoi si sa ramana suspendat.
Recunosc,si eu il cicaleam(nu avem casa,ai lui sunt pe o alta coordonata),dar consideram ca putem discuta orice....
Se simte si f comlexat,dpv intelectual,desi e f inteligent si talentat,cum i-am si spus.
Poate ca nu mai avea timp decat pt o "oglinda",cea de Sisif!A meritat oare sa sparga toate celelalte oglinzi?Cat de greu e cu adevarat sa fii!
Ii spuneam ca nu-mi doresc pt noi decat sanatate si intelegere,pe el,ca o imbratisare de-a lui e ca o doctorie pt mine,ca numai astfel putem reusi in viata asta plina de mistere.Imi respect sotul,dar consider ca suntem egali,nu-mi doresc un barbat de care sa-mi bat joc(cum suna!),dar nici el.
Stiu,nimeni nu e perfect.Dar cred ca nimic nu justifica minciuna,...
Imi doresc sa fie ca inainte.Imi doresc,dk trebuie,sa mi-l apropii.Imi doresc sa-mi salvez casnicia.Intr-o casnicie treci si prin bune si prin rele,iar dk cei dragi nu te ajuta,e pacat,te pierzi.Ce sa fac?De unde stiu ca va fi bine?Voi mai putea avea incredere in el?Imi doresc sa avem putere fizica,psihica si morala sa trecem peste greutati.Imi doresc sa ne regasim,sa alegem calea dreapta.El mereu imi spune.Dk vorbeste asa ca sa nu ne piarda.SAu poate chiar crede.
Ce ne va salva?Un miracol?Sa credem in noi,in puterea dragostei?Poate renaste totul,precum pasarea phoenix,din propria-i cenusa!Ramane speranta!
Ce visatoare sunt,nu?
Poate ce scriu e cu mult diferit de data trecuta.Depinde de starea de spirit.Nu stiu ce sa mai cred.Va rog sa-mi spuneti voi.Ma las manipulata?Sunt oarba?Gresesc?Cine e de vina?Intrebari retorice,la care poate nimeni nu stie raspunsul.
Pt mine,familia e cea mai importanta.
Astept raspunsuri din partea voastra,dk se poate...........Imi pare rau,iar am scris o "molima",n-am putut fi succinta.Sper ca ma intelegeti.


Buna ziua ,doamna draga am citit cu interes mesajele tale si din cate am inteles atat tu cat si sotul tau iubiti intens.Am mai inteles ca sotul s-a reapucat de fumat dumneata trebuie sa fii constiinta ca odata ce s-a creat dependenta de nicotona toata viata va exista riscul sa recidiveze,important e ca cel de langa el sa il inteleaga si sa il convinga ca tigara nu e o decizie buna pentru santatea lui,cred ca e valabila si in cazul drogurilor intelegerea si sustinerea persoanei iubite este cel mai important lucru pentru a reveni la drumul cel bun . Ai scris ca el e ospatar iar tu lucrezi in invatamant intrebarea mea de acum sotul tau s-a casatorit cu diploma -nu cred .importanta esti tu ca om .E usor sa zici atunci cand o persoana da de un hop in casnicie -divorteaza ,eu nu iti voi zice sa te gandesti deocamdata la decizia asta ci -analizaza bine viata voastra vorbiti si descoperiti care sunt motivele pentru care s-a ajuns intr-o astfel de situatie si abia apoi daca nu gasiti nici o cale de mijloc(nu cred ca in cazul dumneavoastra se pune problema sa nu o gasiti)abia apoi sa va ganditi la un deznodamant negativ.
Iar in legatura cu soacra si cumnata ,draga domana nu te-ai casatorit cu ele ,nu conteaza parerile lor ,atata timp cat sotul te va alege pe tine totul va fi bine.
mihaelaonu
Postat pe 29 Ianuarie 2011 11:16
De la: mihaelaonu, la data 2011-01-29 10:53:49
De la: lilyana_grace, la data 2009-10-29 17:01:32Ce greu este!
Cu cata disperare asteptam un raspuns!Nu credeam ca-mi va citi cineva mesajul.Va multumesc din suflet!
Nici nu ma pot opri din plans.Bine ca doarme copilul.
Ma asteptam la astfel de reactii.Si prima mea reactie a fost aceeasi.Dar,in singuratatea mea,am mai reflectat.Eram asa de suparata!!!Si inca nu am uitat.Nu stiu de unde am atata curaj sa lupt,cum de am gasit "intelepciune".Nu vreau sa ma scuz sau sa scuz.Scriu ceea ce simt.
A fost si o lupta de orgolii,el fiind intotdeauna(pana acum) cel care ceda(in chestiuni,poate,minore).Acum,desi a gresit,eu am cedat,n-am mai putut.Am cedat pt ca mi-am dorit sa aflu ce s-a intamplat,pt ca mi-am dorit sa-l ajut si,in acelasi timp sa ne salvam,pt ca ....
Este un tata f bun,nu ca sora-sa.Tot el se dedica si copilului surorii(e adevarat,f rar,pt ca sta la rude,in Moldova),pana cand am pus piciorul in prag.De ex,de ziua nepotului,ma-sa a baut,a iesit cu iubitul la plimbare,s-a dus in club,iar copilul a venit la sotul meu sa-l scoata si pe el la leagane,in fata blocului,dar eu i-am explicat ca nu poate,sa-i zica mamei lui sau bunicii.Stiu,e copil...Nu sunt rea,dar eu si copilul meu aveam nevoie de el si cred ca nu e corect,trebuie sa stabilesti niste limite,sora-sa si ma-sa au niste figuri,nu stiau sa vorbeasca si sa se comporte cu mine sau nu vor ,ma tratau pe mine,pe copil si pe ai mei cu superioritate,direct sau indirect,pe mine nu ma ajutau,nu am pe nimeni in Bucuresti.Iar acum cu atat mai mult.Si ma doare ca sotul nu prea realizeaza.Nu am nimic cu nimeni,dar trebuie sa fii vertical.
A fost un sot atent,grijuliu,care nu-si dorea sa ma supere cu ceva(si pe nimeni),care ma ajuta mereu,care ma respecta,care imi facea masaj si o ora cand eram graviduta(asa dorea el)....Eram un cuplu perfect,dar in care isi mai baga coada altcineva.Prea frumos!
El a muncit de mic,drept rezultat are,de-acum,varice,dar nu se vaieta niciodata.A muncit din greu.Meseria lui este destul de grea,atat fizic,cat si psihic.Stiu,fiecare meserie cu greutatile si satisfactiile ei.Dar el se mira ce sa munceasca si in timpul acela scurt pe care il are liber(masini,transporturi,...).El nu mai stie ce este acela somn(si 3-4 ore pe noapte).Nu mai stie ce este relaxarea,sau sa vada un film,chiar se mai neglijeaza.Nici sa-si incarce telefonul nu mai avea grija.De fapt,ramasese fara incarcator(nu mai era bun) si-l incarca la munca atunci cand venea colegul cu incarcatorul care se potrivea la al lui,drept urmare,de multe ori nu ne gaseam la telefon.
Am reusit sa am o discutie f serioasa,lasand orgoliul la o parte.Anturaj,probleme financiare,stres,viata grea,..si a cazut in capcana lor.Mi-a spus ca de vreo 2-3 luni s-a apucat din nou de fumat.Nu fumeaza zilnic.De fata cu mine sau cand e acasa nu fumeaza,poate de aceea mai e agitat.Mi-a zis ca a fumat marijuana de f putine ori,ca nu e dependent si ca nu a dat bani.Greu de crezut,dar posibil.
M-as simti lasa dk as pleca de langa el,ca nu mai acord o sansa,prima,singura.M-as simti o lasa dk as ramane langa el si nu mai avem o sansa.
Poate exagerez,dar dk e inconjurat de non-valori,e posibil sa traiasca in alta lume?Ajungi sa fii ca ei.Cate persoane("mari" sau mai putin mari)nu au cazut in patima alcoolului,drogurilor,..si mult mai grav?Dar,cum i-am spus si lui,ce ai in suflet si in minte nimeni nu-ti poate lua.Poti sa gandesti si singur,nu cu creierul altcuiva.Mi-e teama de slabiciuni,sa nu se lase manipulat.Nu a promis ca se va lasa de fumat,dar a promis ca va incerca,a mai reusit sa se lase 4 ani.El cheltuie pe tigari in jur de 8 lei la 2 zile,drept urmare,am stabilit ca eu si copilul va trebui sa primim aceiasi bani in pusculita.A fost de acord.
Cred ca e imp ca si-a recunoscut greselile,eu,sincer,neavand nicio dovada,ca face eforturi sa fie bine,constientizeaza,ca-si doreste sa fie smuls din acest mediu,anturaj,mi-a zis sa plecam din Bucuresti,sa ne mutam la ai mei sau undeva la munte.A fost de acord si sa mergem la consiliere sau la psiholog.Dar e f scump,iar la locul de munca,unde avem consilier, nu risc.Poate ne ajutati in aceasta privinta.
Ce sa mai cred?Imi ramane speranta.
Face eforturi sa fie bine.M-a dus la film si la restaurant,eu nestiind ce are de gand.A fost frumos.Imi vorbeste frumos si-mi scrie mesaje frumoase,ca inainte.Flori,..Imi place.Dar nu pot sterge cu buretele.Dk pe viitor recidiveaza?In alte situatii cum reactioneaza?La serviciu ce face?Se va lasa de fumat?Va mai fuma vreodata IARBA?As vrea sa ne stranga la piept icoana sa-i fim,nu mama si sora,cum am impresia cateodata!
As dori sa pot da timpul inapoi si sa ramana suspendat.
Recunosc,si eu il cicaleam(nu avem casa,ai lui sunt pe o alta coordonata),dar consideram ca putem discuta orice....
Se simte si f comlexat,dpv intelectual,desi e f inteligent si talentat,cum i-am si spus.
Poate ca nu mai avea timp decat pt o "oglinda",cea de Sisif!A meritat oare sa sparga toate celelalte oglinzi?Cat de greu e cu adevarat sa fii!
Ii spuneam ca nu-mi doresc pt noi decat sanatate si intelegere,pe el,ca o imbratisare de-a lui e ca o doctorie pt mine,ca numai astfel putem reusi in viata asta plina de mistere.Imi respect sotul,dar consider ca suntem egali,nu-mi doresc un barbat de care sa-mi bat joc(cum suna!),dar nici el.
Stiu,nimeni nu e perfect.Dar cred ca nimic nu justifica minciuna,...
Imi doresc sa fie ca inainte.Imi doresc,dk trebuie,sa mi-l apropii.Imi doresc sa-mi salvez casnicia.Intr-o casnicie treci si prin bune si prin rele,iar dk cei dragi nu te ajuta,e pacat,te pierzi.Ce sa fac?De unde stiu ca va fi bine?Voi mai putea avea incredere in el?Imi doresc sa avem putere fizica,psihica si morala sa trecem peste greutati.Imi doresc sa ne regasim,sa alegem calea dreapta.El mereu imi spune.Dk vorbeste asa ca sa nu ne piarda.SAu poate chiar crede.
Ce ne va salva?Un miracol?Sa credem in noi,in puterea dragostei?Poate renaste totul,precum pasarea phoenix,din propria-i cenusa!Ramane speranta!
Ce visatoare sunt,nu?
Poate ce scriu e cu mult diferit de data trecuta.Depinde de starea de spirit.Nu stiu ce sa mai cred.Va rog sa-mi spuneti voi.Ma las manipulata?Sunt oarba?Gresesc?Cine e de vina?Intrebari retorice,la care poate nimeni nu stie raspunsul.
Pt mine,familia e cea mai importanta.
Astept raspunsuri din partea voastra,dk se poate...........Imi pare rau,iar am scris o "molima",n-am putut fi succinta.Sper ca ma intelegeti.


Buna ziua ,doamna draga am citit cu interes mesajele tale si din cate am inteles atat tu cat si sotul tau iubiti intens.Am mai inteles ca sotul s-a reapucat de fumat dumneata trebuie sa fii constiinta ca odata ce s-a creat dependenta de nicotona toata viata va exista riscul sa recidiveze,important e ca cel de langa el sa il inteleaga si sa il convinga ca tigara nu e o decizie buna pentru santatea lui,cred ca e valabila si in cazul drogurilor intelegerea si sustinerea persoanei iubite este cel mai important lucru pentru a reveni la drumul cel bun . Ai scris ca el e ospatar iar tu lucrezi in invatamant intrebarea mea de acum sotul tau s-a casatorit cu diploma -nu cred .importanta esti tu ca om .E usor sa zici atunci cand o persoana da de un hop in casnicie -divorteaza ,eu nu iti voi zice sa te gandesti deocamdata la decizia asta ci -analizaza bine viata voastra vorbiti si descoperiti care sunt motivele pentru care s-a ajuns intr-o astfel de situatie si abia apoi daca nu gasiti nici o cale de mijloc(nu cred ca in cazul dumneavoastra se pune problema sa nu o gasiti)abia apoi sa va ganditi la un deznodamant negativ.
Iar in legatura cu soacra si cumnata ,draga domana nu te-ai casatorit cu ele ,nu conteaza parerile lor ,atata timp cat sotul te va alege pe tine totul va fi bine.
mihaelaonu
Postat pe 29 Ianuarie 2011 11:16
draga liliana,
nici nu-ti imaginezi cat de socata am fost cand am citit povestea ta. am trait una si eu 4 ani. eu am avut noroc pt ca nu aveam copii si nici nu ne casatorisem. in rest, ce sa-ti zic...identica- aceleasi temeri, aceleasi probleme, aceleasi familii...aproape identic. norocul meu a fost ca el a gasit pe alta si a pus capat relatiei. abia cand n-am avut incotro si abia cand am vazut ca pot si singura si ca, mai mult, imi merge mai bine asa, am realizat in ce cosmar traiam.
si mie imi zicea ca nu e dependent, ca e asa ocazional, dar il vedeam cum se distruge incet. viata sexuala si relatia de cuplu avea de suferit. nu aveam o viata sexuala pt ca nu pot numi 1 data/luna sau mai mult, astfel.
sa stii ca nu este familie ceea ce ai tu, desi poate te ranesc cand iti spun asta. deja ti-ai infiripat in minte indoiala si mereu te vei indoi de ceea ce iti va spune. te vei intreba mereu daca mai foloseste, cat, cum.
nu exista "nu sunt dependent"- devii dependent de cafea, cola, tigari, nu ai cum sa nu devii dependent de droguri.
gandeste-te cum va arata viata ta peste 5-10 ani- crezi ca relatia voastra va mai fi la fel? mai rau? mai bine oricum nu va deveni.
in zilele noastre nu e ceva neobisnuit ca o mama sa-si creasca copilul singura. tatal poate sa ramana tata dar nu trebuie neaparat sa si ramana in aceeasi casa pt a va putea distruge.
copilul va creste, isi va da seama de unele lucruri si curios, va investiga. cum va percepe el un tata cu atatea probleme? probabil va crede ca e ok sa fumezi, sa consumi droguri, ca e ok sa bei o bere si sa conduci, ca e ok sa te porti intr-un anumit fel cu o femeie.
problemele tale sunt la inceput- cu timpul o bere va deveni 2, 3,4, o tigare ocazionala va deveni ceva permanent, etc.
intr-un astfel de camin vrei sa creasca copilul tau?
sincer, daca ti-a si recunoscut dar nu s-a lasat desi stie cat suferi din cauza asta, nu se va lasa niciodata
orice cale ai alege iti va fi greu....si daca te desparti si daca continui relatia....dar priveste in viitor si-ti vei da seama. cred ca deja stii dar nu vrei sa recunosti.
iti doresc multa sanatate si putere sa iei o decizie!
aranjamente_florale
Postat pe 2 Februarie 2011 11:13

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Putin ajutor! 8 De la: kudika318477 11 Decembrie 2010 03:59
Cate kg trebuie sa aibe tortul? 35 De la: Diamond 24 Iulie 2010 02:14
invitatii 7 De la: picike 27 Septembrie 2010 17:03
texte pentru invitatii 60 De la: Diamond 24 Iulie 2010 21:21
rochita mireasa 1 De la: lalys 26 Ianuarie 2010 20:47