Setari Cookie-uri

Un destin aspru...o dragoste amarã...

Nici nu știu cu ce sã încep...Încep de la un trecut mai îndepãrtat ca sã fie pe înțelesul tuturor...E soarta mea și nimic din ce voi scri nu este o exagerare sau o irealitate alcãtuitã...Voi încerca sã descriu pe scurt...
Am avut o copilãrie obișnuitã pînã la vîrsta de 10 ani,cînd în familia noastrã au apãrut careva schimbãri...Pãrinții nu se mai înțelegeau ca altã datã,se certau din ce în ce tot mai des și deveneau tot mai agresivi.Tatãl meu adesea pleca peste hotare la muncã pentru a ne oferi o viațã mai bunã,mama,însã era cu noi acasã...Relația dintre ei devenea un coșmar atît pentru ei,cît și pentru noi,cãci eram mãricei deja șã înțelegeam totul(vreau sã spun ca noi suntem 3 copii în familie cu diferența de 1 an între noi,2 bãieți și eu o fatã la mijloc)... Aceste certuri își fãcuse efectul și mama a început sã o ia razna,se împrietenise cu niște femei ușoare și evident începuse a consuma alcool cu ele...Devenea agresivã cu noi,ba chiar brutalã,se întîmpla sa ne batã fãrã vreun motiv anume...Asa a durat cam un an,în care mama ba pleca,ba se întorcea acasã la tatãl meu,pînã cînd,într-o bunã zi de varã,s-a dus și nu s-a mai întors.Atunci a început adevãratul coșmar din viața mea!Aveam 11 ani,nu știam a face practic nimic!Rãmãsesem singurã acasã împreunã cu frații mei,cãci tatãl era plecat peste hotare în acel moment.Încercam sã ne descurcãm cum puteam,eu fiind fatã pregãtem bucatele,care nu se primeau gustoase din prima,uneori erau chiar necomestibile,însã încetul cu încetul am început a învãța din greșelile comise și problema mîncãrii se rezolvase.Vreau sã spun cã pe atunci nu aveam acces la internet pentru a accesa site-ri cu diverse recete,pregãteam totul intuitiv,dacã nu se primea,încercam altfel.Asta însã a fost începutul greutãților pe care urma sã le îndur!
Noi locuiam la țarã și evident aveam gospodãrie,pãsãri,porc,vacã,vițel,oi și desigur ca era nevoie sã îngrijim de ele...Fratele mai mare a fost un bãiat rãu de mic,avea multe vicii inclusiv de a șterpeli bani de acasã și a fugi prin oraș pentru ai cheltui...Nu se gîndea la consecințe,nici la faptul cã eram mai mici și trebuia sã ne susținem unii pe alții,din aceastã cauzã toate grijile și nevoile gospodãrești au rãmas pe spatele meu.Încet începeam sã mã deprind...Mã trezeam dimineața,mulgeam vaca,o dãdeam la cireadã,duceam vițelul la pãscut,hrãneam pãsãrile,pregãteam mîncare,spãlam,fãceam curat etc.Se pare cã ar fi fost ușor,însã greutãțile parcã izvorau...Tata continua sã plece peste hotare,venea acasã pentru o lunã și ceva la fiecare trimestru.Devenise și el nervos,ne agresa adesea,însã eram nevoitã sa îndur,o altã ieșire nu aveam!Începuse anul școlar și îmi venea tot mai greu cu treburile casnice,însã tata,fiind o fire asprã și severã,cerea de la mine rezultate ideale,nu lua în calcul cã sunt înca o copilã care jumãtate de zi era la școala,cealaltã jumãtate era mamã și gospodinã la casã!Evident cã nu totul îmi reușea,multe lucruri le fãceam de-a întoarselea,nu intenționat desigur,dar din lipsã de experiențã.Au început probleme legate și de fratele mai mic,care fiind doar sub tutela mea,nu prea mã asculta,evada de la școalã,fugea de acasã,era greu de controlat...În fine așa treceau zilele,nu mai intru în detalii pentru a nu vã plictisi...Parcã devenisem rezistentã la treburile casnice,la ieșirile tatãlui care erau tot mai agresive.
Treceau anii,creșteam și eu...A ajuns timpul cînd ieșeam deja cu prietenele la discoteca.Aici iar probleme (știți cum e lumea la țarã?),au început diverse zvonuri precum cã sunt o fatã ușoara,gurile rele spuneau cã uite va fi ca mama ei etc...Evident mã dureau aceste cuvinte,nu puteam trece cu vederea toate discuțiile de la spatele meu.Plîngeam nopți la rînd,a fost o perioada de depresie cînd încercasem chiar sã ma sinucid,luînd niste pastiele (bine cã nu au avut efect negativ asupra mea).În fine,reusisem totuși sã-mi recapãt o reputație bunã în rîndul consãtenilor,am ieșit și din aceastã stare Slavã Domnului!
A urmat prima dragoste,cu eșec desigur,apoi liceul și multe alte bariere care îmi alungau fericirea...Tata hotãrîse sã se însoare!O nouã loviturã!Nu anume faptul cã se însoarã,dar cu cine anume hotãrîse sã o facã!O femeie din familie mizerabilã,cu o istorie departe de respectul lumii și o reputație proastã...A urmat o perioadã în care aceastã cãsãtorie era știrea de ultimã orã în tot satul și fiecare persoanã cu care mã întilneam punea în discuție aceastã temã...Trecusem și peste asta!
Terminasem liceul,am dat la facultate...tatãl bucuros cã nu are de achitat contractul (intrasem la buget),eu la fel,însã trebuia sã stau cu chirie.Primul an tata m-a ajutat sã achit cazarea,însã la începutul anului 2 de studii au apãrut probleme....Tata sub influiența noii sale soții nu mai dorea sã-mi achite gazda!O nouã lovitura!Am întins-o așa un an,mã umplusem de datorii,lucram asa pe deasupra cãci învãțam la zi și nu-mi puteam permite un job stabil.Am lãsat facultatea cãci chiar nu aveam cum sã fac rost de bani pentru chirie si toate cheltuielile necesare,cãci tata cu nimic nu mã ajuta,nici mãcar pentru mîncare nu-mi dãdea...
Mai tîrziu m-am angajat vînzãtoate la o alimentarã la noi în sat...am început a strînge bani și dupã o perioadã am dat din nou la facultate...Dãdusem la studii cu fregvențã redusã și îmi permiteam sã lucrez,cãci mã înțelesesem cu patronul ca sã-mi dea liber în timpul sesiunii...Parcã se ameliora situația,întîlnisem un bãiat din localitatea tatãlui cu care mã întîlneam și parcã totul mergea bine.Defapt,pentru mine la acel moment conta doar sã acumulez necesarul pentru a finisa facultatea cu orice preț,restul era pe planul 2.Timpul trecea fãrã ca eu sã iau în calcul acest fapt,pe unde vesel,pe unde trist,dar mergeam înainte...
Eram în anul 3 la facultate cînd prietenul meu se hotãrîse sã se cãsãtoreascã (vreau sã spun ca ne-am întîlnit 3 ani și ceva însã niciodatã nu ne fãcusem planuri de un viitor împreunã,el nu deschisese aceastã temã și pe mine,dacã sincer,mã aranja relația în care ne aflam).La noi este obiceiul de a se fura mireasa,așa cã am cãzut pradã și eu acestui obicei.M-am trezit urcatã în mașinã (prin înșelãciune,desigur) și dusã am fost mireasã la casa lui...De aici o nouã perioadã plinã cu scandaluri,certuri și lacrimi...Din start au început toate astea,însã nu mã puteam hotãrî sã dau înapoi deoarece mã gîndeam ce o sã spunã,nașii,tata,lumea în general...Nici nu vã pot reda cîte am îndurat în casa lui (locuiam la socru,împreunã cu cumnata,soacra e decedatã).Acolo eram tratatã ca o servitoare,se cerea de la mine sã spãl,sã fac mîncare,curat etc...La socru era chef în fiecare zi,se adunau prietenii lui zilnic,iar eu trebuia sã le întind masa de cîteva ori pe zi și sã spãl din urma fiecãruia,altfel era scandal!Cumnatãmea nu-și bãtea capul de absolut nimic,venea doar cu replici de genul cã ea e gospodinã în casã,cu toate cã eu niciodatã nu am pretins la casa ceea,nici nu pomenisem mãcar,deoarece mã rugam în fiecare searã sã plecãm odatã de acolo...M-a Auzit Dumnezeu!Terminasem facultatea și îndata reușisem sã ma angajez la o Întreprindere din Chișinãu...A fost salvarea mea atunci!A fost o reînviere pentru mine cînd m-am vãzut ieșitã din casa ceea!Problemele și certurile însã nu încetase,cumnatãmea și cumnatãmeu (sora și fratele lui,care mereu se implicau în viața și familia noastrã) îl sunau zilnic și îl chemau acasã sub vreun pretext.Și ce creți cã fãcea?Da,da!Mã lãsa singurã în oraș și pleca la țarã!Mie îmi venea foarte greu deoarece mã angajasem îndatã dupã facultate,nu aveam experiențã și eram nevoitã sã rãmîn dupã program în oficiu pentru a scoate la capãt cu toate documentele (lucram contabil) cãci cînd mã angajasem am fost prevenitã cã e multã treabã și dacã nu voi face fațã voi fi concediatã!Noi locuiam în afara orașului și trebuia sã circul cu autobusul,așa cã ajungeam seara tîrziu acasã,iar dimineața ieșeam devreme ca sã nu întîrzii la serviciu...Am închis ochii și aici,doar ca sã pãstrez familia și sã nu intru în gura lumii.
Atîtea s-au adunat încît am ajuns sã nu mai vãd în soțul meu persoana cu care aș putea merge înainte,persoana pe care aș putea sã mã bazez,ba mai mult,începuse sã mã irite prezența lui,deja mã simțeam mai bine cînd era plecat la ai lui,cãci pleca foarte des...Am început sã trãim împreunã doar de gura lumii (suntem cãsãtoriți de 3 ani).Acum de vreun an,el e plecat peste hotare,vine acasã la fiecare 3 luni pe 2 sãptãmîni,timp care îl petrece mai mult la ai lui...Eu stau acasã la mine (pãrinții mei au transcris casa dupã mine).(Uitasem sã spun cã mama a revenit în țarã dupã o perioadã de 12 ani,comunicãm,cãci nu sunt eu firea care sã poarte picã,e oricum mama mea și nu sunt eu în drept de a o judeca!Dupa divorț mama mi-a donat partea ei din casã și tata la fel partea lui,acum tata locuiește la casa pe care o cumpãrase ceva timp în urmã,mama însã a ales sã meargã pe calea credinței și s-a stabilit la o Mãnãstire).
Ceva timp în urmã în viața mea a apãrut un bãrbat,care m-a fãcut sã mã îndrãgostesc lulea de el.Se purta și-mi oferea exact ceea de ce aveam nevoie.Alãturi de el mã simțeam apreciatã,iubitã,fericitã într-un cuvînt!Poate cã cineva mã va critica,însã atîta timp am fost tratatã cu dispreț încît am cedat!Nu,nu încerc sã mã apãr în nici un caz,știu cã nu e corect și trebuia mai întîi sã fi divorțat apoi sã mã leg cu altcineva,dar aceastã ispitã a fost mai presus ca mine!Nu mã puteam controla,realizam cã trebuie sã mã opresc,dar nu o puteam face!A fost bine si frumos o perioadã,apoi a început și aici sã scîrțîie.Îmi spune cã mã iubește și ar vrea sã formãm o familie,dar parcã nu e ca la început,s-a rãcit mult legãtura dintre noi...Sufãr mult acuma,fiindcã intradevãr îl iubesc și mã doare enorm golul ãsta care se formeazã între noi...Oare nu merit și eu sã fiu fericitã și iubitã?Unde oare am greșit de la fiecare etapã a vieții mele apar obstacole?Doar încep sã mã bucur de viațã și îndatã apare cîte ceva!Poate cineva mã ajutã cu vreun sfat...
kudika_1005014
Postat pe 28 Iunie 2016 20:10
De la: kudika_1005014, la data 2016-06-28 20:10:17Nici nu știu cu ce sã încep...Încep de la un trecut mai îndepãrtat ca sã fie pe înțelesul tuturor...E soarta mea și nimic din ce voi scri nu este o exagerare sau o irealitate alcãtuitã...Voi încerca sã descriu pe scurt...
kudika_15804
Postat pe 29 Iunie 2016 07:27
De la: kudika_15804, la data 2016-06-29 07:27:10
De la: kudika_1005014, la data 2016-06-28 20:10:17Nici nu știu cu ce sã încep...Încep de la un trecut mai îndepãrtat ca sã fie pe înțelesul tuturor...E soarta mea și nimic din ce voi scri nu este o exagerare sau o irealitate alcãtuitã...Voi încerca sã descriu pe scurt...



Intrucat primul meu comentariu nu s-a postat, concluzionez totul intr-o singura propozitie:

Rezolva-ti problemele existente in casnicie, ideea practicarii adulterului este una tampita, caci nu vei fi fericita niciodata !
kudika_15804
Postat pe 29 Iunie 2016 07:34
[quote name='kudika_1005014' date='2016-06-28 20:10:

!Nu,nu încerc sã mã apãr în nici un caz,știu cã nu e corect și trebuia mai întîi sã fi divorțat apoi sã mã leg cu altcineva, ...Oare nu merit și eu sã fiu fericitã și iubitã?Unde oare am greșit de la fiecare etapã a vieții mele apar obstacole?Doar încep sã mã bucur de viațã și îndatã apare cîte ceva!Poate cineva mã ajutã cu vreun sfat...
[/quote]



Pt povestea copilariei tale viata e nedreapta uneori .
Spui ca stii unde anume ai gresit , atunci nu ai nevoie de pareri si sfaturi , indreapta-ti greseala intr-un fel sau altul ; si nu o mai repeta vreodata daca vrei sa nu ai parte doar de dezamagiri toata viata!
Invata sa te respecti pe tine insati ca femeie , tot ceea ce.ti rezerva viata , depinde de alegerile pe care le faci , bune sau rele , luate la intamplare sau rationale , cred ca poti lua singura decizia corecta pt a-ti indrepta drumul in viata , sa iubesti , sa fii iubita , copii , o familie asa cum ti-ai fi dorit sa o ai tu in copilarie.
Nu alerga dupa doi iepuri , in final nu vei ramane cu niciunul.
Niciun barbat nu accepta o sotie cu amant :) si nciun amant nu va ramane toata viata alaturi de-o femeie casatorita !

Se merita oare sa-ti oferi singura iluzii si dezamagiri ? Descurca itele !
kudika_988778
Postat pe 30 Iunie 2016 22:40

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
hmm... 7 De la: uitarea_aducerii_aminte 13 Mai 2009 10:20
Dificultati de reangajare dupa nastere 4 De la: timeAftertime 30 Aprilie 2009 16:24
Caut o relatie serioasa sau de a uita de alta persoana. 9 De la: scorpio67 25 Martie 2010 19:23
pana cand o viata amara? 22 De la: smigal 18 Martie 2009 16:05
help ... :D 13 De la: dusmanu_lu_Celina 14 Noiembrie 2010 06:01