Visul

Blogurile Kudika

sfarsit de toamna kudika_1041348 la 17 Noiembrie 2020, 22:16
eleganta si incaltamintea kudika_1041301 la 2 Noiembrie 2020, 00:08
cu gandul la moda kudika_1041299 la 1 Noiembrie 2020, 22:40
cumparaturi preferate kudika_1041296 la 1 Noiembrie 2020, 18:11
e iarna kudika_1041186 la 4 Octombrie 2020, 14:31
schi kudika_1041182 la 3 Octombrie 2020, 23:11

M-am trezit in vis in imparatia gheturilor. Am ajuns acolo, din intamplare, cautandu-te. Era acoperita de alb stralucitor, totul era alb, case, drumuri, ferestre. Doar copacii erau negrii, cu crengi ca niste gheare de sticla inaltandu-se spre cer. A inceput sa cada o ploaie de gheata, stropi grei ce ingrosau mantia stralucitoare a drumului. Tara asta nu e populata, nimeni nu iese pe drum, nimeni nu trimite fum hornurilor incruntate, nimeni nu aprinde lumina ferestrelor. Linistea e coplesitoare. Iti vine sa tipi si ti-e frica sa nu se rastoarne cumva cu tine -auzindu-ti glasul. Ti-e teama s-o sperii. Mergeam cu pasi muti pierzandu-ma din ce in ce mai mult in marea de alb. Eu, singurul punct negru intr-o mare de alb. Te simti ciudat, ca si cum ai fi un strop de noroi pe o fata de masa imaculata. Asa ma simteam eu, incercand sa-mi aud macar gandurile. Nu le auzeam si groaza a inceput sa ma stranga de gat, ca un streang invizibil. Nici o suflare, cat vedeai cu ochii. Doar copacii negri, cu crengi framantate de vant, tanjind spre cerul alb. MI-era frig si am avut tendinta sa ma intind pe jos, sa ma acopere si pe mine cu sticla stralucitoare ploaia aceea de gheata. Am obosit, simteam oboseala cum patrunde prin toti porii, aproape ca imi era cald de oboseala si chiar incepusem sa uit ca te cautam. Am inchis ochii si am simtit doua buze calde si dulci pe obraz.

Sarut gurita, fetita scumpa!

Ochii tai de castana coapta ma priveau amuzati, trupul tau imi transmitea prin mii de fire nevazute caldura lui dulce.

Sarut gurita, iubitul meu!

E dimineata, afara e lumina, camera e calda, primitoare, colorata. Doamne, ce bine e acasa!! A inceput o noua zi si aproape ca uitasem sa ma bucur de acest inceput zilnic. Cafeaua miroase imbatator, apa dusului aduce vigoarea unui nou inceput....

La usa casei ma astepta insa gheata visului. Ca in imparatia ghetei, copacii isi intindeau spre cer crengi negre de sticla, impodobite cu flacari de frunze sticloase. Poti sa ma chemi acum, gheata mincinoasa!! Sunt incarcata cu privirea ce-mi e atat de draga, cu caldura corpului iubit, cu dragostea omului pe care o iubesc. Si cu lumina. Nu ma poti lua, hoata de suflete! Fugi, ascunde-te, focul sufletului meu iti va topi si ultima farama de gheata!

Voteaza:
 
Postare comentariu