Primul m-a parasit fiindca eram prea grasa, al doilea fiindca eram prea inalta, urmatorul fiindca eram posesiva si geloasa, iar un altul fiindca eram “prea buna pentru el”. Intr-o despartire, indiferent care a fost adevaratul motiv, pretextul te marcheaza iar uneori ti se intipareste in minte dand nastere unui complex pe care nici cel mai priceput psiholog nu ti l-ar putea extrage din strafundul mintii.

O buna prietena, proaspat iesita dintr-o relatie de lunga durata cu un barbat insurat care avea apucaturi dintre cele mai ciudate a avut norocul chior de a intalni un altul (neinsurat si grozav de normal) cu care, poate, ar fi reusit sa inceapa o noua relatie. Din pacate n-a fost capabila. Complexele primei relatii erau adanc inradacinate in capul sau. Urmarea in fiecare ceas telefonul si ori de cate ori acesta nu suna isi imagina ca iubitul se gaseste in bratele nevestei ori ale unei alte amante. Avea prostul obicei de a cersi afectiune de la barbatul insurat fiindca stia ca altfel nu o va primi. Odata parasita, si-ar fi dorit sa faca sex inca de la prima intalnire cu un alt barbat fiindca avea nevoie de confirmarea ca cineva, undeva, inca o mai doreste.

Dominata de aceste complexe a dat gres din prima in relatia cu normalul neinsurat. A realizat ca uneori oamenii nu raspund la telefon fiindca, sa spunem, muta mobila, ori dorm si nu pentru ca si-au gasit o alta amanta. A realizat ca nu poti sa cersesti afectiune inca din primele zile fiindca aceasta se formeaza in timp si a inteles ca nu poti incepe urmatoarea relatie din punctul de unde ai terminat-o pe prima. A invatat din pacate insa prea tarziu.

Sa spunem totusi ca situatia prietenei mele n-ar fi cea mai grava fiindca intr-un final a inteles unde a gresit si inca mai are speranta ca va fi iertata. Ce te faci insa cand fantoma relatiiilor trecute te bantuie fara ragaz folosindu-se de slabiciunile tale, transformand cele mai urate cosmaruri in realitate? Ce faci cand transformi complexul in anorexie si anorexia in bulimie? Ce faci cand doresti sa-ti scurtezi femurul pentru a-i permite sa te sarute fara sa se ridice pe varfuri? Ce faci cand nu ai nevoie decat de o mangaiere pe crestetul capului in timp ce cineva iti repeta obsesiv ca nu ai innebunit?

Oamenii puternici invata din greseli, merg mai departe si le evita cu urmatoarea ocazie. Cei slabi le “folosesc” pentru a da gres in urmatoarea relatie, se zgarcesc la corecturi in comportamentul lor, isi intuneca neuronul si retina lasandu-se dominati de regrete si complexe. Acestia din urma aleg sa ii jigneasca pe cei ce au o sansa sa se apropie de ei fiindca prefera sa loveasca inainte de a fi raniti.

O alta prietena se dadea de ceasul mortii realizand ca a aruncat in stanga si-n dreapta cu vorbe dure la adresa celor dragi. S-a trezit mult prea tarziu din betia cuvintelor fara noima realizand ca nimeni alta decat ea nu este vinovata pentru tot ceea ce i se intampla. A realizat ca ii improasca pe cei dragi cu ura chiar daca isi dorea sa il raneasca numai pe cel ce ii facuse rau.

Este dificil sa ne redresam dupa o relatie de lunga durata. Este dificil sa ne acceptam propriile greseli si sa le iertam pe ale ceiluilalt. Nimeni nu a spus ca ar fi usor. Pentru a merge insa mai departe trebuie sa uitam pretextele, sa intelegem adevarul, sa iertam si sa invatam morala din respectiva experienta.

Avem de ales: putem respecta legea junglei care spune sa dai "ochi pentru ochi si dinte pentru dinte", ori putem sa urcam o treapta filogenetica si sa intelegem ca daca vom continua sa le scoatem ochii celor din jur doar fiindca la randul nostru am fost orbiti de dragoste, atunci vom bajbai in viata intr-un intuneric sentimental din care nimeni nu va castiga nimic.

Toate editorialele Kudika »