Premiera unui basm contemporan: Micmacs a tire-larigot

Noul film al mintii creative din spatele �Destinului fabulos al lui Amelie Poulin�, Jean-Pierre Jeunet, aterizeaza maine, pe 26 februarie, in cinematografele din Romania, gratie Odeon Cineplex. Alegerea unei lansari concomitente cu a comediei americane �The Spy Next Door� va tria desigur spectatorii in functie de gusturi � care, oricat as perora eu ca nu se discuta, sunt sigura ca imi vor lasa o impresie proasta, deloc neasteptata de altfel. Grosul maselor se va imbulzi sa-l vada pe Jackie Chan facand pe �dadacul�, dar sper ca pe macar unii dintre voi ii voi putea convinge ca umorul frantuzesc le merita mai degraba atentia.

Nu in ultimul rand deoarece comicul care da pe dinafara in �Micmacs� se adreseaza unei fasii mai largi de populatie decat ne-am astepta de la cocosii galici � de data asta, chiar nu te simti tratat din varful buzelor. Daca nu stii limba, intr-adevar vei pierde o groaza de jocuri de cuvinte, expresii savuroase pe care nici cel mai capabil traducator nu le-ar putea echivala cu materia prima a dex-ului nostru sau al oricarei alte natii desigur � insa poantele vin pe toate caile in �Micmacs a tire-larigot� (care inseamna �O groaza de afaceri necurate�), nu-s doar pitite-n dialog.

Realizat de Ioanina

“Raii” povestii sunt, dupa cum era de asteptat, rai pana in maduva oaselor, personaje simple, bi-dimensionale ca butaforia, dar necesare: capii a doua companii fabricante de arme, pe care Bazil ii doboara cu sarade, capcane si viclenie. Trucuri care, chiar si cand nu ies ca la socoteala de-acasa, iti dau ghes la rasete cu nimic mai putin memorabile ca eventuala reusita. Mai multe nu va divulg, mai ales pentru ca drumul prin labirintul mintii lui Jeunet merita sa fie parcurs pe viu, nu din auzite.

---

Kudika
25 Februarie 2010

Echipa Kudika