Casa vie din Bucuresti

Probabil ti-ai dat seama deja; nu sunt bucuresteanca, dar ador Bucurestiul. Nu as spune ca este Micul Paris, mai degraba i-as spune Micul Paradis.

Exact in mijlocul unei zile in care primavara si vara se impletesc in momente frumoase, in pomi infloriti, in puf enervant de plop si in raze de soare stralucitoare, exact in mijlocul unei astfel de zile perfecte am descoperit acest loc special in care parca timpul se opreste in loc. Am stat aici un pic si am privit acest colt de rai ce rasare dintre blocurile triste ale Bucurestiului. Am stat, am privit si mi-am imaginat cum ar fi sa stau aici.

Ma visez adesea locuind intr-o astfel de casa. Imi place sa o numesc "casa vie" pentru ca verdeata ii da o stralucire aparte si ma face sa visez la povestea sufletului meu. Ma imaginez adesea locuind aici pentru tot restul vietii. Doar eu si EL in micul nostru colt de rai.

Aici o sa ne crestem si copiii, pentru ca amandoi visam la o familie mare, la o casa frumoasa si o curte numai buna pentru o gradinita cu flori si loc de joaca pentru copii.

Tot aici o sa avem si cateva pisicute pentru ca o familie nu este complete fara o pisica jucausa care sa ne insenineze zilele (aici inca suntem in discutii pentru ca EL nu este un prieten prea bun al minunatelor feline).

As sta in fecare zi pe scaunul meu, la masuta mea rotunda si l-as astepta acasa in timp ce as admira copacii, florile si toate gazele care zboara pe langa mine. M-as uita la oameni, le-as zambi frumos si i-as saluta doar ca sa le infrumusetez diminetile. I-as fotografia si le-as ascuta povestile, apoi as scrie o carte cu si despre oameni exact de acolo, din gradinita noastra vie.

Mai tarziu vin copiii. Pentru asta am pregatit deja un loc special in gradinita unde i-as legana si le-as spune povesti toata ziua, unde ne-am juca cu pisicutele si unde am cauta gargarite si am asculta povestile florilor.

O sa imbatranim tot aici pentru ca minunata noastra casa vie ne va pastra sufletul tanar si ne-am bucura in fiecare zi de darurile frumoase ale vietii. Am ramane doar noi doi, el un mosulica cu bretele la pantaloni si eu o babuta cocheta cu hainele mirosind a naftalina; asa obisnuia sa imi spuna atunci cand imi lasam capul pe umarul lui si visam impreuna la viata asta perfecta in doi, trei sau patru.

Stiu, pictez frumos, mi s-a mai spus si mi-a spus ei el.

Dar de fapt nici nu imi place sa pictez pentru ca nu ma pricep deloc. Doar imi place sa visez, aici sunt artista mea preferata. Un vis este pentru mine o alta lume pe care o pictez si mi-o imaginez asa cum vreau eu, asa cum cred eu ca ar fi lumea ideala pentru mine.

Plec acum din fata casei vii din Bucuresti, dar nu inainte sa o fotografiez. Imaginea ei va ramane mereu in sufletul meu, insa imaginile acestea sunt pentru voi pentru ca fiecare merita propriul lui colt de rai.

Secretul meu: in toata povestea visului frumos am un aliat de nadejde care ma ajuta sa imi imaginez lucrurile speciale din jurul meu. Este vorba despre Samsung Galaxy S6 fara de care povestea mea ar fi lipsita de culoare, iar visului i-ar lipsi imaginile frumoase care ma ajuta sa va dezvalui si voua tabloul coltului de rai.

---