Setari Cookie-uri

Curajul de a iubi iar

De multe ori ne e frica sa credem in viitor tocmai pentru ca o simpla greseala ar putea sa ne dezamageasca total. Dar merita oare sa pierzi atatea doar de teama? Exista relatii de lunga durata care se sfarsesc cumplit, bizar si inexplicabil.

De multe ori ne e frica sa credem in viitor tocmai pentru ca o simpla greseala ar putea sa ne dezamageasca total. Dar merita oare sa pierzi atatea doar de teama? Exista relatii de lunga durata care se sfarsesc cumplit, bizar si inexplicabil.

E revoltator sa stii ca traiesti alaturi de o persoana timp de cinci, sase, sapte sau chiar opt ani si apoi sa te desparti. Si atunci care e rostul acelor ani? I-ai pierdut inutil sau au fost doar niste ani frumosi in care te-ai maturizat si ai castigat experienta? E drept sa fii atat de deceptionat? De ce sa te razgandesti subit dupa ce ai iubit cu adevarat (zici tu) o persoana? Ce oare ti-a placut atatia ani la ea si nu o sa iti mai placa tot restul vietii? Si de unde curajul acesta sa o iei mereu de la capat?

Te simti intotdeauna pregatit sa o iei de la zero alaturi de cineva, sa ii cunosti aptitudinile, defectele si iar sa petreci un sfert din sfertul vietii tale pentru ca apoi sa o lasi si pe ea si sa incerci din nou? De unde vine acest ciclu? Si de ce oare nu ne este dat sa gasim persoana potrivita la timpul potrivit? Sau macar dupa doua, trei esecuri… dar nicidecum dupa atatea… si dupa atatia ani pierduti.

E revoltator sa fii deceptionat mereu. Si totusi admirabil sa o incerci din nou, mereu, fara sa te lasi batut. O fi omul slab si cu numeroase defecte, dar acest curaj, aceasta dorinta de a gasi dragostea e impresionanta.

Intrebarile vor exista mereu si probabil raspunsurile niciodata. De ce oare incompatibilitatea nu se remarca la timp? Chiar este necesar sa petrecem atat timp alaturi de o persoana pentru a ne da seama ca nu e pe aceeasi unda cu noi? Oare poate un lucru material sa distruga un lucru atat de sacru precum dragostea? Poate singurul lucru sacru de pe pamant?

Doar se stie foarte bine ca nici macar o viata nu ajunge pentru a te cunoaste pe tine insati, dar mai ales pe aproapele nostru. Si daca suntem dezamagiti pentru ca s-a dovedit a nu fi pentru asteptarile noastre asta inseamna ca, gata, am cunoscut-o? Si trecem la alta?

Si ce anume ne ofera siguranta ca nu o vom pati iar? Se poate sa fie o relatie perfecta un timp lung si apoi tot farmecul sa dispara asa deodata? Unde anume s-a gresit? Pentru ca nu am acordat destula importanta cand a trebuit sau poate pentru ca uneori incercam sa scoatem tot frumosul din ceva din care nu exista? Caci sunt anumite lucruri pe care oricat ar incerca omul sa le indrepte sau sa le schimbe nu se poate, si totusi se chinuie.
Citește și:

Vizionare placuta


Kudika
22 Septembrie 2010
Echipa Kudika

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.