Am recomandat atat cartea, cat si filmul "Memoriile unei gheise", am laudat-o in fel si chip, am considerat ca este una dintre cele mai frumoase si interesante povesti pe care le-am auzit/vazut/citit in ultimii ani.
Nu ma consider o persoana lucida (nu cred ca m-ar putea acuza cineva de asa ceva), prin urmare pledez pentru existenta dragostei la prima vedere. Se intampla, e adevarat, ca uneori sa te trezesti bolnav de "indragosteala acuta". Eu cred ca daca acesta "boala" devine cronica, deja nu mai avem in fata o simpla "indragosteala" (a se citi "pasiune trecatoare"), ci dragoste in toata puterea cuvantului. Iar cei ce ma vor contrazice (si stiu ca sunt unii care ma vor contrazice) sa aiba grija! Nu se stie cine ar putea fi "rapus" chiar maine de acesta "grava maladie"! Se spune ca de fiecare data cand iubesti e singura data cand ai iubit vreodata. Oamenii tind sa profite de aceste vorbe. O am in minte pe mama a carei replica atunci cand i-am spus ca m-am indragostit a fost "Iar???" - de parca iubesc o data la 5 zile (poate chiar 7 daca se prelungeste peste weekend). Nu sunt atat de sigura ca este adevarat ca poti iubi de mai multe ori in mai multe feluri. Dar sunt sigura ca poti suferi de "indragosteala acuta" in repetate randuri. Este util pentru sufletul nostru sa invatam sa facem diferenta intre indragosteala acuta si dragoste. In acest fel nu vom mai suferi dupa fiecare specimen al sexului masculin cu pretextul ca am scapat printre degete barbatul vietii noastre. Dragostea cronica apare insa rar... iar atunci cand il intalniti nu va intrebati daca este el sau nu. Daca va veti intreba fie si numai pentru un moment "Este dragoste sau indragosteala ceea ce simt?" atunci distrati-va si profitati de aventura ce tocmai s-a ivit. Fiindca atunci cand te indragostesti cu adevarat, sufletul tau stie din primul moment si nu are nevoie de confirmari din partea nimanui! Un articol de Oana Trifu