Ultima 100 m de relatie

Ultima 100 m de relatie
Kudika
25 August 2006

Presimti sfarsitul si totusi nu-l poti accepta!

Presimti sfarsitul si totusi nu-l poti accepta! Daca s-ar face un film despre ultimele zile ale unei relatii, acesta ar fi cu siguranta o drama. Nu din pricina sfarsitului, dar din cauza momentelor teribile in care simti cum iubirea ti se scurge printre degete, iar tu nu reusesti sa o prinzi desi te straduiesti din toata fiinta. Este ca un cosmar in care depui efort pentru a alerga dar nu te misti nici macar un metru. Am spus ultimele zile ale unei relatii… in realitate aceste ultime momente se pot intinde pe parcursul mai multor ani. Nu cred ca poate fi exprimata prin cuvinte (desi ma straduiesc atat cat pot) durerea unui sfarsit iminent. Atunci cand acestui i se adauga sentimentul de vinovatie, obisnuinta sau mai rau, iubirea, rezultatele pot fi dezastruase. Imi amintesc ca atunci cand m-am despartit de primul meu prieten, pe la 15 anisori, am suferit enorm: nu din iubire, nici macar din orgoliu (asa cum spunea un coleg de breasla in unul dintre articolele sale). M-a durut acel enorm"gol" care ramane in suflet odata cu plecarea unei persoane care la un moment dat a insemnat ceva pentru sufletul tau. Mi-am jurat atunci cand nu voi mai simti "golul" niciodata. Este una dintre multele promisiuni pe care nu le-am tinut… ar fi fost imposibil: este inevitabil sa nu suferi atunci cand iubesti. In plus, am suferit si pentru barbati pe care nu i-am iubit: nu pentru ca as avea eu sufletul grozav de mare, ci pentru ca nu poti fi altfel decat trist atunci cand stii ca nu vei mai vedea un om, fie el bun sau rau. Desigur, afirmatia "nu vei mai vedea niciodata respectiva persoana" nu este intotdeauna valabila. Din nefericire nu stii cum va fi. Chiar si in situatia in care veti continua sa va vedeti, nimic nu va mai fi la fel. In esenta, golul inseamna acest "nimic" irevocabil. Uneori contextul este si mai dureros: iti doresti ca barbatul de langa tine sa redevina cel care a fost odata. Provoci certuri si faci armasar din tantar in dorinta de a-l stimula sa isi arate iubirea. Te trezesti ca te desparti de el dintr-un nimic, vezi lumea prabusindu-se in jurul tau si nu stii cum sa mai aduni ramasitele. Imi amintesc ca in urma cu mai bine de un an i-am spus unei prietene care tocmai se despartise de iubitul ei tocmai in urma unei asemenea situatii "Ce ai rezolvat? Acum esti mai fericita singura?". Ori de cate ori vreau sa pornesc un scandal doar din dorinta de a mi se acorda atentie, imi amintesc de ea si de ceea ce eu singura i-am spus. Prefer (si recomand) sa comunic pe un ton bland si sa sper ca problema se va rezolva. Cred ca acesta este singura arma pe care o avem la indemana in lupta noastra cu "ultima suta de metri"; este singura sansa de a ne trezi din cosmar si de a face acei pasi in sens invers, in speranta de a redobandi ceea ce ai avut, sau, dimpotriva, poti faci un salt mare in dorinta de a pasi in viitor alaturi de cel pe care il iubesti. Un articol de Oana Trifu

Vizionare placuta

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: