Banii sau iubirea? Eu am ales banii....

Credeam ca nu voi putea fi niciodata fericita. Credeam ca nu am sa recunosc asta decat in propriul meu jurnal... pana de fapt m-am gandit la vorba aia din batrani, cum ca, din greseli inveti si m-am hotarat ca trebuie sa va povestesc si voua pentru a va gandi de mai multe ori inainte de a lua o decizie. A fost o relatie de 3 ani, simteam si stiam ca ma iubeste, dar felul lui de a fi ma plictisea, pe mine ma atrageau alt fel de barbati, imi placeau cei cu un fizic mai atragator, cu tatuaje, mai rai, cum se spune in cartier. Am hotarat ca relatia pe care o aveam nu aducea nimic nou, nimic frumos, ca in fiecare zi vedeam aceleasi lucruri, aceleasi fete, asa ca am hotarat ca trebuie sa pun punct. Am suferit si ca sa fiu sincera poate inca mai plang acum dupa 1 an si jumatate dupa o relatie in care aveam ce vroiam, asta imi dau seama prea tarziu. Deprimata dar in acelasi timp eliberata cautam pe cineva sa corespunda cerintelor mele fizice, materiale dar nu am luat in calcul si moralitatea. Stiam cum vreau sa fie: sa aiba bani, sa arate bine, sa aiba o masina frumoasa si sa nu-mi lipsesca nimic... nimic din punct de vedere material. Si la ce bun? Am gasit. Are 26 de ani...110 kg si 1.90, un Mercedes si un BMW, un cont generos in banca.... dar ii lipseste ceva, ceva ce nu m-as fi gandit niciodata ca ar putea fi atat de important pentru a fi fericita: respectul. Pentru ce sunt impodobita cu lanturi, inele si bratari in fiecare dimineata cand se gandeste el sa vina acasa, mirosind a tutun, a JB, si a parfum de femeie? Pentru ce imi trebuie haine si parfumuri de firme, cu preturi exorbitante daca el nu are timp sa ma vada? De ce sa ma duc in fiecare zi la coafor daca in rest de a iesi la piata, nu ies din bucatarie? De ce imi trebuie telefon placat cu aur cand el nu-mi da un sms sa-mi spuna te iubesc? De ce am tot ce-mi doresc si nu sunt fericita? Vrea un copil. Mi-a promis ca nu o sa-mi lipsesca nici mie nici lui absolut nimic. Evident se referea din punct de vedere material, pentru ca daca ii voi face o fetita nu o va iubi, asta a spus, dar ca totusi e a lui. De ce nu intelege nimeni cand spun ca sunt nefericita? De ce lumea crede ca daca am tot ce vreau la orice ora inseamna ca sunt implinita, fericita? Poate prin ce v-am povestit, va veti da seama ca trebuie sa stii intotdeauna ce ii ceri lui Dumnezeu, ca el iti da intotdeauna exact ce vrei. Am vrut bani si lux si Dumnezeu mi le-a dat. Nu m-am rugat pentru iubire, pentru intelegere, pentru un suflet pereche si iata ca nu l-am primit. Daca eram intrebata acum 3-4 ani ce vreau, spuneam ca imi doresc ca "X" sa-mi ofere tot ce vreau, casa, masina, bijuterii, le-am primit...dar am uitat de dragoste, am uitat de iubire...si desi e cam tarziu ar trebui sa incep sa imi doresc iubire. Ivona T.

---