Setari Cookie-uri

Iubesc un arab

L-am vazut pentru prima oara intr-un club. Un barbat inalt, de o eleganta impecabila si de o distinctie rara. Am aflat ulterior de la prietena mea Camelia care ii observase interesul pentru mine inca de la sosirea in club ca este arab si ca isi manifestase deschis dorinta de a ma cunoaste apeland la unul dintre baietii care ne insoteau.

Dupa doar sase luni ne-am mutat impreuna in apartamentul lui desi eu eram convinsa ca nu este momentul oportun pentru a intemeia o familie. Parintilor mei le-a displacut ideea la inceput, insa ulterior au inceput sa se obisnuiasca cu aceasta noua faza din viata mea. Totusi ceva se schimba in viata mea si puteam simti ca nebunia de la inceput se incheia gradat, pe masura ce Aswad pretindea ca ma iubeste si ma apreciaza mai mult ca niciodata. Cu toate acestea eu nu mai eram prezenta la toate escapadele lui in cluburi, restaurante si aflam abia apoi ca a avut niste obligatii de onorat, cand am realizat ce se petrecea in mintea lui. Eram un trofeu deja castigat, un bun al lui care nu mai necesita efortul dobandirii. Nu trecuse decat un an si eu aveam impresia ca ma aflu intr-un mariaj de ani de zile in care rutina se instaurase vizbil. Incerca intr-adevar sa-mi controleze existenta si facea in permanenta planuri de stabilire in Cairo. Imi povestea cu entuziasm despre pasiunea parintilor lui pentru copii si ma asigura ca ma vor placea ca pe un al doilea copil al lor.

Ma simteam ingradita, fara personalitate si cu toate acestea ma lasam directionata de fluxul iubirii pentru el. Ma simteam dependenta de el din toate punctele de vedere si ma gandeam cu mai putin entuziasm la finalizarea studiilor mele universitare. Imi propusesem sa le imbin armonios pe amandoua, dar relatia aceasta devenise prioritatea mea in viata. Iar Aswad era clar o oglinda a mediului in care crescuse, mentalitatea lui liberala de la inceput reusea sa releve acum o persoana cu foarte multe prejudecati. Observam cu tristete in suflet ca pe langa faptul ca incerca sa ma tina departe de orice tentatie in viata mea, isi dorea cu multa convingere sa ma transforme intr-o sotie obedienta alaturi de care sa-si intemeieze un viitor. Eram totusi o piesa de puzzle care nu se putea integra in proiectul lui. Am inceput sa observ ca alaturi de prietenii lui dispunea de libertate absoluta, in timp ce eu deveneam un tip de femeie in care nu ma regaseam: deveneam supusa, nu-i puteam riposta, il iubeam dar in acelasi timp il uram pentru ca incerca sa ma modeleze dupa tiparul feminin traditional din familia sa si asta ma infuria cumplit.

Probabil va doriti sa aflati finalul sau macar il puteti intui. A fost o despartire dureroasa pentru mine si cred ca sentimentele mele pentru el nu se vor putea anula cu usurinta. Exista insa discrepante de caracter, de mentalitate, de mod de viata care stau mai presus de trairea interioara deoarece un singur sentiment nu are forta de a anihila astfel de incompatibilitati. Momentan este casatorit cu o femeie de cetatenie araba si urmeaza sa aiba un copil. Oare am gresit eu ca nu m-am putut adapta la modul de viata pe care el il proiectase pentru mine?

Anonim
Citește și:

Vizionare placuta


Kudika
2 Iulie 2007
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.