Dragoste intr-un colt de rai

In seara aceea a stat numai langa mine, am dansat amandoi, iar apoi am mancat din aceleasi fructe, dar nu oricum. Le intindea spre mine din gurita lui, dar totusi nu ne atingeam, exista acea distanta care lui ii parea atat de firesca, iar pe mine ma innebunea de-a dreptul. Dar nu am avut curajul sa fac un pas mai mult decat facea el. S-a terminat si pertecerea si ne-am intors la hotel, eu dezvoltand deja pe drum o depresie. Il vroiam langa mine. Carmen a observat atitudinea mea si mi-a spus ca par indragostita nebuneste de el. Nu am negat, am crezut-o si i-am spus ca orice ar fi, nu am sa fac nimic sa impiedic bucuria de a petrece zilele de concediu langa el.

In urmatoarea dimineata eram pe paja, mergand in acelasi loc. Cum am ajuns in “cuibusorul” nostru mi-a prinsa fata in maini, m-a privit cateva secunde si apoi s-a apropiat incet de mine (atat de incet ca abia ma puteam stapani). Am inchis ochii si i-am simtit intr-un final (la “capatul rabdarilor” mele) buzele moi mangaindu-le pe ale mele, savurand parca fiecare atingere. Nu am simtit niciodata o emotie mai mare ca atunci... era emotia dragostei. Momentele din ziua aceea au fost de vis, la fel si urmatoarele zile de concediu.

Mai aveam o saptamana si jumatate pana sa ma intorc in tara. Lucrurile intre noi au evoluat intr-un ritm extrem de rapid, amandoi eram ca doi copii ce traiesc prima dragoste... poate chiar asa era. Urmatoarele nopti le-am petrecut la el, eu fiind destul de cuminte, caci nu imi incepusem viata sexuala inca. Si totusi ma simteam atat de atrasa de el. Ne placea sa stam imbratisati, sa ne mangaiem, sa vorbim in soapta, iar “inevitabilul” s-a intamplat. A fost atat de frumos, ca apoi sa ma impresioneze spunandu-mi ca si el era tot la prima experienta. Am trait o dragoste nebuna, sincera, fara sa ne gandim la urmari, fara sa luam in calcul riscurile, fara sa ne gandim ca trebuie sa ne cunoastem mai bine, pur si simplu eram noi traind prezentul la maxim.

---