Setari Cookie-uri

Pasiune si geniu

Oameni care mi-au marcat viata

Era tot o zi cum este si cea de azi. Schimbam programele cu telecomanda-cam 5 secunde pentru un program. E mai mult decat suficient ca sa iti dai seama daca merita sa urmaresti ceva sau nu. La un moment dat ajung la grila de programe Discovery- mai prcis Animal Planet. Acolo un tip blond, putin grasut hranea un crocodil din mana cam cum as da eu de mancare unui catel mai … hranace sa zicem. Si in timp ce facea chestia asta am auzit o remarca pe care o sa o tin minte toata viata: " Nu-i asa ca e o frumusete?" Evident ca mi-am zis in gand" Multi nebuni a mai lasat Dumnezeu pe acest pamant!" si am mers mai departe in micul meu periplu TV. Si totusi… ceva din vocea lui, din expresia acelui om, mi-a ramas intiparit in minte. Nu retin exact cu precizie un moment in care am inceput sa urmaresc pe Animal Planet aventurile Vanatorului de Crocodili. Nu imi amintesc sa-l fi considerat vreodata un mare om de televiziune. De fapt nu cred ca m-am gandit la el intr-un fel sau altul. Pur si simplu exista in programul meu TV de Discovery din fiecare week-end. L-am urmarit fugarind serpi prin diverse vaioage pline de praf, l-am ascultat povestind despre Africa, despre magnificii elefanti, despre pasari, soparle, despre tot felul de creaturi cu mai multe sau mai putine sau fara nici o pereche de picioare, despre tot ce e viu din Australia sau de aiurea. I-am urmarit turneul din Statele Unite ale Americii, l-am vazut zapacit si uimit si plin de o veneratie vecina cu exaltarea nebuna in fata a tot ceea ce inseamna natura si miracolul de netagaduit al vietii. Totul a culminat evident cu … crocodilii- fapturile "extraordinare", "magnifice", "senzationale" … Nu am reusit sa inteleg cum ar putea vreodata un om obisnuit sa iubeasca atat de pasional si total o astfel de creatura care in majoritatea oamenilor creeaza cel putin o stare de teama necontrolata si chiar repulsie. Si nu am reusit sa inteleg cum ar putea pretinde unii ca toata aceasta pasiune ar fi un fals menit sa atraga atentia media in scopul unor beneficii strict financiare. Exista tot felul de ipocrizii pe acest pamant, dar ca sa pretinzi ca cineva este indragostit de crocodili pentru bani ar fi hilar daca in acest caz nu ar parea aproape un sacrilegiu. Nu am stiut niciodata cat de mult a insemnat Steve Irwin pentru mine pana in momentul cand nu a mai fost. Stiu, e un cliseu tipic uman, dar e adevarat. Un om pe care nu l-am cunoscut personal, cu care nu am vorbit, dar pe care l-am simtit mai aproape decat o mare parte din oamenii pe care ii vad si cu care vorbesc in fiecare zi. Nu iubesc azi crocodilii mai mult decat i-am agreat vreodata inainte de Steve Irwin. Mi se par la fel de urati si de respimgatori. Dar le inteleg rolul, mediul, reactiile. In schimb iubesc pasiunea, dragostea neconditionata fata de viata sub toate formele ei, vocea aceea unica usor exaltata, stralucirea si nebunia frumoasa a tot ceea ce a lasat in urma acest mare om care s-a intors pentru totdeauna la inegalabila sa dragoste- natura. Un articol de Ela Pop Credite foto: rick115
Citește și:

Vizionare placuta


Kudika
14 Martie 2007
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.