Fiecare dintre noi am avut idealuri nobile. Atingerea acestor idealuri necesita insa si vointa de a lupta si de a lua decizii corecte care sa nu ne duca spre regrete. Din pacate, de cele mai multe ori ne lasam acaparati de maruntisurile vietii si uitam ce este important pentru noi. Faptele ajung uneori sa nu fie pe masura intentiilor noastre.. Spunem lucruri pe care le regretam si ne indepartam auzind vocile trecutului: " imi pare asa de rau", "ce o fi fost in capul meu", "de ce nu am facut cum a zis". Cert este ca fiecare zi ne ofera ocazia sa reparam sau de ce nu sa facem lucuri mai bune pe viitor. Este atat de important trecutul incat continua sa ne influenteze sentimentele si comportamentul actual? O astfel de abordare a situatiei aduce cu sine doar necazuri. In esenta, daca ne gandim cu regret la o nereusita de acum cativa ani, reusim sa intretinem acest resentiment si ne definim si modul de a gandi. Toate expresiile care ajung la ideile: "ar fi fost mai bine daca", imi pare rau ca nu s-a intamplat" sunt cauzatoare de regrete ce nu ne lasa sa ne traim prezentul si sa privim spre viitor cu optimism. Pentru fiecare dintre noi exista momente de rascruce si in acele clipe ne intrebam: " cum ar fi fost daca?" Foarte multi dintre noi au regrete legate de propria persoana, ca nu au reusit sa fie ce-si propusesera, ca nu au profitat de o anumita ocazie, insa ideea este sa invatam din fiecare decizie pe care o luam si mai ales sa intelegem de ce am luat-o la stanga si nu la dreapta. Prin regret ne cerem iertare fata de ceva? Incercam sa aratam ca nu vom repeta aceeasi greseala? Uneori cuvintele nu sunt de ajuns sau poate nu mai au importanta pentru persoana respectiva. Cum ramane insa cu strangerea aceea de inima cand ne gandim la trecut? La acea lacrima din coltul ochiului care cu greu se tine sa nu traga dupa ea multe alte lacrimi…. Cum ramane cu acea umbra din privire? Cu acel oftat, cu accelerarea batailor inimii? Depinde doar de noi sa le infruntam si sa incercam sa le depasim. Regret ca nu am fost mai puternica si nu am luat poate deciziile potrivite, totusi privindu-ma azi pot spune ca fiecare decizie este intr-un fel destinata sa ne schimbe viata fie ca vrem fie ca nu vrem. Regretele sunt sentimente as putea spune inutile pentru ca nu fac decat sa ne amarasca viata si ne obliga sa fim legati de ceva ce ar fi putut fi, dar totusi nu este. Ce a fost a fost, mai important este prezentul, este singurul timp in care putem actiona. Am invatat ca trecutul si circumstantele mi-ar putea influenta personalitatea, ma pot schimba in cateva minute... ca ma pot maturiza in cateva zile mai mult decat am facut-o in ani de zile… insa stiu ca doar EU sunt responsabila pentru ceea ce devin, nu e vina nimanui, pentru ca orice as face tot eu decid. Sa ne acceptam vietile asa cum sunt, insa sa nu ne resemnam. Prin resemnare ne retragem intr-un coltisor si consideram ca nu se mai poate face nimic in viitor si suntem convinsi ca oricat am incerca nu vom reusi. Acceptarea ne ajuta sa ne dam seama ca trebuie sa trecem mai departe, sa intelegem anumite aspecte ale vietii si sa reusim sa ne ghidam singuri in viata. Regret cau au trecut 22 de ani in care as fi putut realiza mult mai multe pentru mine cat si pentru cei din jur si mai ales ca timpul trecut nu mai poate fi recuperat in nici un mod. Regretul e trecut, nu mai poate fi schimbat, viitorul ne asteapta. Capul sus si fara regrete ! Un articol de Veris
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: