Setari Cookie-uri

Top 10 filme si podurile care le-au facut celebre

M-am gandit mai intai ca innoirea la care speram cu totii zilele astea – a naturii, nu a garderobei... nu neaparat – se cere omagiata cu un top-ten al filmelor despre viata vesnica. Gratie vampirilor scosi periodic de la naftalina de Hollywood, nici n-ar fi fost greu sa trec in revista cativa tineri si tinere fara batranete – insa, in timp ce scriam, cuvantul “moarte” tot isi vara coada printre randuri, pentru ca atacand un subiect atat de larg ca “fiinta”, oricat l-am extinde noi la infinit, ajungem mereu inapoi cu gandul la opusul lui, “nefiinta” fie si pentru a pune, mai categoric prin comparatie, punctul pe “i”-ul din vastitatea “vietii”.

Deci, sa lasam deoparte problema asta incarcata cu variabile prea triste pentru o zi si-asa prea cenusie, si sa va spun in loc de asta cate ceva despre... poduri pe ecran! De unde si pana unde poduri? In filme, ca in orice opera de arta, elementele de context, de decor sau din fundal au o semnificatie pentru intreg produsul artistic – in cazul nostru, cinematografic. Podurile marcheaza trecerea, de la o stare la alta, sau indecizia intre cele doua, sau depasirea unui obstacol – nu in ultimul rand frica de inaltimi! In orice caz, constructiile astea, asa interpretabile cum sunt ele, ma duc cu gandul la o schimbare, si ce alt pretext mai bun pentru a le dedica un colt de foaie decat schimbarea troienelor pe verde crud?

Realizat de Ioanina

“Stand by Me” (1986), una dintre prea putinele pelicule lasate mostenire de talentatul actor River Phoenix, spune povestea a patru prieteni care pornesc in aventura vietii lor cand afla ca e rost de o “priveliste” groaznica: s-a gasit trupul neinsufletit al unui copil omorat de-un tren, iar fascinatia morbida a pustilor, ca si nevoia de-a evada din cotidian, ii urneste pe urmele cadavrului. Printre peripetiile care ii asteapta pe parcursul acestei drumetii, una iese in evidenta mai presus de tot restul, una mai angoasanta chiar decat balaceala prin mlastina cu lipitori! E vorba de scena in care Vern, cel cu capul pe umeri, si Gordie, grasunul timid, se afla pe un pod inalt de cale ferata, incercand sa fuga mai repede decat trenul care ameninta sa-i striveasca... o intorsatura simbolica, caci celor doi le sufla-n ceafa aceeasi soarta tragica ca a baiatului folosit drept pretext pentru excursia lor.

Citește și:

Vizionare placuta


Kudika
25 Februarie 2010
Echipa Kudika

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.