Setari Cookie-uri

Top 10: Sexy + Toci = LOVE

In State, fenomenul geek & nerd captiveaza felii zdravane din populatie, datorita filmelor care, din ce in ce mai obsesiv (vezi “Kick-Ass”, in cinematografe acum), despica-n patru marginalizarea acestor “tocilari” si triumful lor, razbunator si pe final de pelicula, asupra mai popularilor si mai sociabililor atleti & majorete. Insa, ca un film, adresat unui segment relativ minoritar din marea masa ai consumatorilor de film, sa reuseasca la box-office, trebuie sa includa si niste artificii, sa prezinte astfel interes si pentru non-toci. Ca atare, comediile si rom-com-urile sunt la ordinea zilei in materie de format, in ideea ca tot poporul vrea sa dea banii pe o portie de ras pe seama unui geek; de asemenea, toate victimele dragostei neimpartasite vor vrea sa vibreze alaturi de geek pe frecventa complexelor debilitante, si sa ii faca galerie pana o persoana de sex opus il accepta asa cum este. De multe ori, insa, romantismul scenaristului va rupe legatura cu realitatea ca sa ii ofere protgonistului o sansa la inima unui prea-frumos specimen non-toci, si la aceste cupluri fanteziste vom face referire in continuare.

Ca nota de subsol: “geek” si “nerd” nu sunt sinonime, dar pentru scopurile noastre aici le vom folosi intersanjabil, cu sensul de “neadaptat”. Curiosii vor observa ca diferenta este subtila si tine de cantitatea potentialului “cool” atasata fiecareia dintre aceste subdiviziuni a “tocilarilor” americani – perfect explicabil, “cool”-itatea e inerenta ciudatului obsedat de benzi desenate sau de “Star Trek” si integrat in comunitatea intergalacticilor la fel de bizari ca el (geek-ul); ciudatul fara preocupare, in schimb, patetic si pe deplin constient de asta (nerd-ul) e oaia neagra a smecherimii supra-dotatilor.

Realizat de Ioanina

2. Nick Twisp si Francois Dillinger (Michael Cera) si Sheeni Saunders (Portia Doubleday) in “Youth in Revolt” (2009) – Adaptata dupa romanul epistolar “Youth in Revolt: The Journals of Nick Twisp” scris de C. D. Payne, dramedia regizata de Miguel Arteta este un tur de forta bipolar: nascocindu-i protagonistului un alter-ego mustacios, il scoate pe Cera din clasificarea comfortabila de adolescent non-cool care i-a servit de minune in filme ca “Juno” sau “Superbad”. Si, in acelasi timp, gratie alternantei pe ecran intre Nick si personalitatea lui adiacenta Francois, Cera are destule ocazii sa-si puna dulcea carisma binecunoscuta la bataie. Francois ia nastere din (etern valabila) cauza unei fete, a carei atractii fata de francezi infatuati nu-i scapa lui Nick. Daca baiatul cuminte politicos, citit, visator si virgin, nu este indeajuns de “rau” pentru Sheeni, personalitatea inventata de el indeplineste cerinta cu varf si-ndesat – Francois e calculat, dispretuitor si dispus sa infunde inchisoarea pentru o cauza vrednica de talentele sale: el il manevreaza pe Nick ca un papusar, doar-doar colegul de trup va ajunge in pat cu Sheeni. Iar, in vreme ce Sheeni e placut surprinsa de latura lui diavoleasca, oalele se sparg tot in capul lui Nick.
Replica memorabila: “Sufletul meu pereche ma vrea mai rau”

Citește și:

Vizionare placuta


Kudika
13 Mai 2010
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.