scrisoare de despartire!

Comentarii pe articolul "Scrisoare de despartire"

fluturel
Trimis de fluturel la 16 Decembrie 2008, ora 04:34
...prefer sa nu spun nimic! decat sa te imbratisez draga Eliza.

 
dyeve
Trimis de dyeve la 16 Decembrie 2008, ora 07:42
draga mea, sincer daca nu scriai acest articol, probabil ca l-as fi scris eu, dintr-o aceeasi izbitoare amintire, dar nu atat de bine, expusa ca tine..exact acelasi noiembrie...ce coincidenta..smiles..kiss...mai ales iceberg-urile, ghetarii topiti de caldura si energia ce zace in permanenta in mine..Numai ca eu totusi cred ca mi-am gasit locul...insa no comment, I just can't ...
 
janncyy
Trimis de janncyy la 16 Decembrie 2008, ora 09:14
eliza, unde este acest barbat despre care descrii atat de frumos.....?cred ac suntem foarte multe care ne regasim in articolul scris de tine, dar ma framanta intrebarea de ce nu ati facut nimic pentru a ramane impreuna,de ce nu v-ati incrucisat drumurile...

Ps:Toata stima si respectul....
 
micutzaD
Trimis de micutzaD la 16 Decembrie 2008, ora 09:43
Felicitari.Asta inseamna sa scrii cu sufletul....cu sufletul sincer!
felicitari
 
patricioasa
Trimis de patricioasa la 16 Decembrie 2008, ora 10:06
regasindu-ma undeva printre randurile tale...te felicit pentru articol si odata cu noul an iti doresc un nou inceput..si la cat mai putine "scrisori de despartire"
pup
 
celia_c
Trimis de celia_c la 16 Decembrie 2008, ora 10:47
Am sentimentul straniu k mi-ai citit gandurile si sufletul.... Felicitari draga Eliza si iti doresc un nou an de 1000 de ori mai bun decat cel care tocmai se incheie.
 
elisema
Trimis de elisema la 16 Decembrie 2008, ora 10:58
... f frumos...poate ma repet cu celelate fete..dar...ai descris f bn ceea ce am simtit si inca mai simt...te imbratisez si ti doresc multa feriicre...
 
rrammy81
Trimis de rrammy81 la 16 Decembrie 2008, ora 11:03
Ma regasesc....
 
mainedimineata
Trimis de mainedimineata la 16 Decembrie 2008, ora 11:05
hmmm... cate persoane atat de diferite, dar cu ganduri si sentimente atat de asemanatoare! foarte interesant! pariez ca eliza nu s`a gandit niciodata cate dintre noi se vor identifica in acest articol. Parca toate povestile de dragoste au ceva in comun... ceva izbitor de asemanator. Care a citit "Nunta in cer" ? Articolul asta si comentariile voastre mi`au amintit de nuvela.
Bravo, Eliza!
 
onyoana09
Trimis de onyoana09 la 16 Decembrie 2008, ora 11:08
draga Eliza..acelasi lucru mi s-a itamplat si mie in acest an, in aceeeasi luna, numai ca el avenit de departe,dupa o perioada de 6 ani in care nu ne-am vazut..dar continuam savb de fiecare data cand puteam,,nopti intregi cateodata..desi fiecare era sau nu wera cu cineva ,noi tot timpul ne regaseam...eu sper din tota inima sa va gasiti drumurile..pt ca si mie imi doresc la fel....o zi buna,:)
 
oliviastancu
Trimis de oliviastancu la 16 Decembrie 2008, ora 11:11
Am citit "Nunta in cer" de 9 ori...si de fiecare data plang, desi pe mine nimic nu ma impresioneaza usor!
Totusi, articolul m-a umplut de emotie! Multumesc...astea sunt momentele cand simt ca traiesc cu adevarat!
 
challengery
Trimis de challengery la 16 Decembrie 2008, ora 11:31
spunea cineva:in viata nu exista intamplari,exista doar intalniri,suntem atatea femei ce am avut parte de atatea intalniri,povesti asemanatoarea,sentimente contradictorii traite cu toata fiinta.eliza,ma bucur de ceea ce ai scris.trebuie sa ne bucuram ca am putut trai macar o data in viata o iubire necesara,care nu are nimic de-a face cu iubirile contingente ,de tot momentul,care solicita putin din fiinta noastra.E drept ca trebuie sa ai curaj sa iubesti asa,cu luciditatea sfarsitului,dar fara regretul sau.nu ai pierdut nimic,ai castigat,asta e singura suferinta care nu amputeaza sufletul.ma bucur sa vad ca suntem multe noi,cele ce avem forta sa ne aruncam in vartejul iubirii,fara a calcula nimic.sa avem parte de multe momente calde!
 
adriana26
Trimis de adriana26 la 16 Decembrie 2008, ora 12:09
Draga mea,

Stiu din proprie experienta, cu bune si cu rele....ca e destul de greu sa treci prin asemenea momente!
Da .... femeile sunt vulnerabile, pun suflet in tot ce fac si din acesta cauza cateodata sfarsesc prin a fi ranite !
Eu inca mai sper sa existe, undeva in lume..... cate cineva pentru fiecare dintre noi !

Ai grija de tine !

Cu drag,
Adriana
 
1965lia
Trimis de 1965lia la 16 Decembrie 2008, ora 12:17
eliza,citind articolul imi ziceam,Doamne,parca imi citeste gandurile...si aflu,apoi,ca suntem multe,ce avem ,in suflet,povestea inimii,povestea inchisa in caseta vietii..Ma revad,in randurile tale,pt ca mi sa intamplat sa intalnesc un om deosebit,departe de mine,dar cat de curios a fost ca aveam senzatia ca l cunosc de intotdeauna..am facut totul pt a fi cateva momente impreuna,al cunoaste ,al atinge..am simitit ca era omul pereche ,pt ca doar cu el,am reusit sa zambesc,sa fiu fericita,sa plang,sa fiu eu insami...prea putin,insa,dar,m am simtit implinita si asa stiu ca exista dragoste...dar e asa de scumpa...te sarut
 
DreamyAngel
Trimis de DreamyAngel la 16 Decembrie 2008, ora 13:09
intr-adevar foarte sublim, sexy, sensibil...imi place.
 
Mary_91
Trimis de Mary_91 la 16 Decembrie 2008, ora 14:21
M-a emotionat articolul tau :( ...
Chiar daca e trist , ai scris atat de frumos :X
 
DarkAvenger
Trimis de DarkAvenger la 16 Decembrie 2008, ora 14:27
Emotionant, teribil de dureros si real in acelasi timp...cred ca astea sunt de fapt iubirile adevarate...in care se regasesc multe suflete sensibile..ca si lizuca noastra, eu, tu, ea si ele....
 
Miteca
Trimis de Miteca la 16 Decembrie 2008, ora 15:20
un articol "dureros de dulce" dar adevarat si parca te gandesti ca si tu ai trait candva asa ceva.intr-un fel sau altul, si eliza nu uita totdeauna exista un maine care aduce ceva nou interesant, gata sa fie descoperit......
 
crinaanaid
Trimis de crinaanaid la 16 Decembrie 2008, ora 17:56
Oare de ce tocmai azi citesc acest articol? Cand mi se intampla exact acelasi lucru? Si stiu ca nici macar adaugand si eu un gand, o vorba, nimic nu consoleaza...
Nici pe tine, nici pe mine...De ce barbatii minunati nu pot sa ramana langa noi? Marturisesc ca eu asa speram. Dar el e ceva mai realist si constient de faptul ca distanta ne va desparti pentru totdeauna. Si mai bine acum decat mai tarziu.
Sau oare doar in imaginatia noastra sunt atat de perfecti, pentru ca nu ii cunoastem suficient pentru a le descoperi defectele?
Nu stiu. Dar inteleg perfect ce simti, cum iti fuge pamantul de sub picioare la gandul ca nu o sa-l mai vezi niciodata.
Te pup si ai grija de tine.
 
dariutza21
Trimis de dariutza21 la 16 Decembrie 2008, ora 20:31
super articol ma regasesc cam 90% din el, cu diferenta ca sunt casatorita, am o aventura care din fericire nu s-a terminat dar se regaseste in text 90%. multumesc pt articol esti geniala eliza
 
3min3m_Tzuny
Trimis de 3min3m_Tzuny la 17 Decembrie 2008, ora 00:11
daca e adevarat sau nu, nici nu cred ca mai conteaza.......poate o poveste frumoasa sau poate doar una trista insa stiu ca pe mine m-a facut fie si pt 1 - 2 min sa uit de tot si sa ma gasesc eu in poveste......iti multumesc k ai publicat-o :D
 
PorAmor2008
Trimis de PorAmor2008 la 17 Decembrie 2008, ora 04:33
Absolut superb!!!
Cred ca multe dintre noi ne regasim printre aceste rinduri...
Felicitari pentru expunerea in proza a celor mai pure si frumoase sentimente ce au existat vreodata in aceasta viata:IUBIREA.
Fie ca Noul An sa aduca in viata ta exact ceea ce iti doresti cu adevarat.Cind vei simti asta,cu siguranta vei vrea si sa pastrezi acel "ceva"...
Pupici,Ramona.
 
meg29
Trimis de meg29 la 17 Decembrie 2008, ora 09:46
Frumos....mi-a placut rau....
pe undeva ne regasim fiecare in aceasta scrisoare, in acesta poveste de dragoste.
pentru ca indiferent daca se intampla in noiembrie sau in iulie, in Bucuresti sau Paris, atat cand se termina, e la fel....golul, pustiul din suflet, suferinta...speranta...
speranta asta nebuna care ne anima muult timp dupa....pana la vindecare...
 
free_attitude
Trimis de free_attitude la 17 Decembrie 2008, ora 20:39
doamne cat e de trist... cat de mult ma regasesc in el... si cat de mult doare...
 
dana_dumitrescu2006
Trimis de dana_dumitrescu2006 la 17 Decembrie 2008, ora 22:02
ah...cat adevar in cele spuse. te felicit ptr felul cum ai expus adevaratele sentimente,,,,,,,,asta intr-adevar este dragoste adevarata. cine a trecut prin asa ceva se recunoaste sigur. sunt rare persoanele care au parte de asa ceva in viata.chiar daca e departe sau aproape noi tot o sa simtim ca facand parte din noi.sufletul pereche se gaseste doar o data in viata,,,,dar pacat ca unele persoane nu il recunosc si fac anumite greseli care nu mai pot fii remediate. dar ceea ce simti este si va fii mereu in noi si in momentele grele o sa ne hranim cu acele amintiri care ne intaresc si ne da puterea sa mergem mai departe. eu sunt sigura ca si el a simtit aceleasi lucruri ca si mine..si cu toate ca nu este langa mine sunt fericita sa stiu ca ma iubeste la fel cum il iubesc si eu. si lucrul asta imi da putere in viata. va pup dulce..........si mai mult noroc in viata

 
adana
Trimis de adana la 18 Decembrie 2008, ora 15:34
hmmm... frumos...ma intreb adesea de ce unii oameni nu au curajul de a lupta pentru iubire...de ce nu putem spune "gata" unui trecut care nu mai insemna nimc...de ce preferam sa traim o singuratate in doi...desi la un pas de noi e fericirea...


 
nora_ele
Trimis de nora_ele la 19 Decembrie 2008, ora 11:46
buna ELIZA da-mi te rog un mesaj privat vreu doar sa stiu cum te numesti cu adevarat,frumos ai scris depre el,si nu-mi explic vinovatia ta in toata povestea frumoasa merci
 
czuican
Trimis de czuican la 23 Decembrie 2008, ora 10:44
poate că munca te va ajuta.......sau poate nu. Dar îți rămâne o amintire. Acum doare, însă mai târziu, la duș sau când vei ieși să cumperi ziarul, vei zâmbi... Pentru că ai trăit clipe frumoase. Păstrează-le în suflet, în partea care ți-a mai rămas........
 
uitarea_aducerii_aminte
Trimis de uitarea_aducerii_aminte la 05 Ianuarie 2009, ora 17:41
citesc... recitesc acest articol si imi e imposibil sa nu ma regasesc in aceste randuri... as vrea sa am puterea sa ma mint zicand ca eu nu am trait aceste momente de regasire apoi de renuntare impusa de ratiune... dar nu posed aceasta putere... si inca traiesc... ma zbat, ma lupt cu ratiunea... si stiu ca intr-o zi voi renunta... dar mereu aman aceasta zi... shi iar recitesc acest articol... shi din nou ma regasesc. shi sunt constienta ca ma voi regasi si maine... shi peste o luna... shi ma intreb daca atunci voi fi renuntat deja...
 
stellutza
Trimis de stellutza la 27 Aprilie 2009, ora 01:39
Doamne ma regasesc total in acest articol...si mai ales ca si eu am trait totul de parca as fi fost si nu as fi fost cu el...totul la fel de virtual...si pina ca si luna NOIEMBRIE coincide...de unde ai stiut sa-mi scrii propria mea poveste de dragoste? imi pare foarte rau....am ajuns si eu acum sa-i spun iubitului ITI MULTUMESC PENTRU NOIEMBRIE...:(:(
as vrea sa pot discuta cu tine...mi-ar face mare placere daca mi-ai lasa un mesaj...poate las acest comentariu prea tirziu insa sper sa fie citit...!!! multumesc mult de tot !!!