Trimis de evenstar la 01 Noiembrie 2007, ora 13:20
Pe mine nu m-a cerut al meu in genunchi la o cina romantica. M-a cerut dupa o cearta, intr-o seara oarecare, la o cina oarecare la care nici nu mi-a mai intrat mancarea ca eram nervoasa, si el mi-a zis "Bine, ba, te mariti cu mine?" Eram imbracata in trening si el cu hainele in care fusese la munca toata ziua. Inelul mi l-a luat dupa doua zile, am fost impreuna. E din aur alb cu diamant, intr-adevar, dar l-am primit simplu, fara cutiuta, fara floare, fara ingenunchiat... El l-a platit si eu l-am luat de la vanzatoare si mi l-am pus pe deget. Cateva zile am citit tot felul de povesti romantice cu cereri spectaculoase si am fost trista rau... Mi se parea ca a mea a fost asa lipsita de romantism... Plangeam pe ascuns. Pana cand, intr-o zi, mi-am dat seama ce fraiera sunt. Am o relatie frumoasa cu un om care e "jumatatea mea" cu adevarat, nu pentru ca am avea vreo amintire spectaculoasa impreuna, ci pentru ca daca sunt langa el mai simt acasa! Ne intelegem si ne sustinem cu adevarat "la bine si la greu". Nu stiu cate fete care au fost cerute in genunchi, cu serenade la balcon sau cu diamante in cupa de sampanie din camera de la Hilton au parte de aceste lucruri simple dar esentiale...
hm.....si la mine a fost la fel..o cerere in casatorie lipsita de orice fel de romantism..dar ce pot spune?Il iubesc..si presupun ca si el ma iubeste.Nu are un mod foarte "romantic" de a o arata, dar altfel nu cred ca ma cerea de nevasta,avand in vedere cam cat de mult tine la "libertatea" lui.Inca nu am primit un inel..sper sa-l primesc..avand in vedere cadeja au trecut 2 luni cel putin de la "cerere"..poate ca mi-as dori ca totul sa se intample intr-un cadru un pic mai romantic..pentru primara oara in viata "noastra"..dar ar fi ok si daca ar veni sa-mi dea inelul si sa-mi spuna macar"te iubesc"
Kudika pe Facebook
Kudika pe Google+
Kudika pe Twitter
Kudika prin Rss