10 jocuri care dezvoltă gândirea logică a copilului: activități simple care îl învață să găsească singur soluții

„Cum fac să ajung acolo?”

„Care piesă se potrivește?”

„Dacă pun cubul acesta dedesubt, oare turnul mai cade?”

Un copil își exersează gândirea logică mult înainte să întâlnească problemele de matematică de la școală. O face când încearcă să construiască un pod din cuburi, când descoperă regula unui joc, când sortează obiecte, când anticipează ce se va întâmpla dacă mută o piesă sau când caută o altă cale după ce prima variantă nu a mers.

Gândirea logică nu înseamnă doar să găsești repede răspunsul corect. Înseamnă să observi informațiile disponibile, să identifici relații între ele, să formulezi o posibilă soluție, să o testezi și să o schimbi dacă nu funcționează. Jocul este unul dintre cele mai naturale contexte în care copilul poate exersa toate acestea.

American Academy of Pediatrics subliniază că joaca îi oferă copilului oportunități importante de a rezolva probleme, inclusiv atunci când adultul rezistă tentației de a interveni imediat și îi lasă timp să găsească singur o variantă.

Cum se dezvoltă gândirea logică la copii

Nu există un moment în care copilul dobândește brusc capacitatea de a gândi logic.

Ea se construiește treptat, prin experiențe în care trebuie să observe, să compare, să țină minte informații, să respecte reguli, să anticipeze și să își modifice strategia.

Multe dintre aceste procese se intersectează cu ceea ce psihologii numesc funcții executive: memoria de lucru, flexibilitatea cognitivă și autocontrolul. Aceste abilități îl ajută pe copil să păstreze informația în minte, să își concentreze atenția, să planifice și să treacă la altă strategie atunci când prima nu dă rezultatul dorit. Ele nu sunt complet dezvoltate de la naștere, ci se maturizează treptat și pot fi exersate prin experiențele de zi cu zi.

Nu este nevoie însă să transformi joaca într-o lecție.

Uneori este suficient să pui pe masă câteva obiecte și să întrebi:

„Cum am putea rezolva asta?”

De ce este important să nu îi dai imediat soluția

Copilul încearcă să construiască un turn și acesta cade.

„Pune cubul mare jos”, spune adultul.

În câteva secunde, problema este rezolvată.

Dar cine a rezolvat-o?

Atunci când intervenim de fiecare dată foarte repede, copilul poate pierde tocmai partea cea mai valoroasă a experienței: timpul în care observă problema și încearcă să găsească o soluție.

Uneori ajutorul este necesar. Diferența o face felul în care îl oferim.

În loc de:

„Piesa aceea vine aici.”

poți întreba:

„Ce observi la piesele de pe margine?”

În loc de:

„Trebuie să pui cuburile mai mari dedesubt.”

încearcă:

„De ce crezi că se tot răstoarnă?”

Adultul nu dispare din joc. Devine persoana care îl ajută pe copil să gândească, fără să gândească permanent în locul lui. Harvard Center on the Developing Child descrie tocmai această susținere progresivă: adultul oferă sprijin pentru sarcinile dificile și se retrage treptat pe măsură ce copilul devine capabil să gestioneze singur procesul.

10 jocuri pentru gândirea logică pe care le puteți încerca acasă

Nu ai nevoie de materiale educaționale sofisticate. Cuburile, paharele, jucăriile, hârtia, obiectele din casă și câteva întrebări bine alese pot deveni suficiente.

1. Ce nu se potrivește?

Alege patru sau cinci obiecte.

De exemplu:

• o lingură;
• o furculiță;
• o farfurie;
• o mașinuță.

Întreabă:

„Care nu se potrivește cu celelalte și de ce?”

Răspunsul pare evident: mașinuța.

Dar jocul devine mai interesant dacă accepți și alte explicații logice.

Copilul poate spune că farfuria este diferită pentru că nu are mâner. Sau că lingura este diferită pentru că poate ține lichid.

Nu căuta neapărat răspunsul pe care îl aveai tu în minte.

Întrebarea importantă este:

„Cum ai ajuns la ideea asta?”

Copilul exersează clasificarea, comparația și argumentarea.

2. Ghicește regula mea

Așază câteva obiecte într-un grup.

De exemplu:

un cub roșu, o mașinuță roșie și un creion roșu.

Spune:

„Am ales aceste obiecte după o regulă secretă. Poți să descoperi regula?”

După ce copilul înțelege jocul, complică-l.

Alege numai obiecte rotunde.

Apoi numai obiecte mai mici decât palma.

Mai târziu poți folosi două criterii:

„Sunt roșii și pot încăpea în această cutie.”

Apoi schimbați rolurile.

Copilul inventează regula, iar tu trebuie să o descoperi.

Ce exersează: observarea caracteristicilor comune, clasificarea și formularea ipotezelor.

3. Construiește un pod pentru mașinuță

Aveți nevoie de cuburi, carton, cărți mai groase sau alte materiale sigure.

Provocarea este simplă:

„Mașinuța trebuie să ajungă de pe canapea pe cutia aceasta fără să cadă. Cum construim un pod?”

Nu arăta modelul.

Lasă copilul să experimenteze.

Dacă podul cade, întreabă:

„Ce parte pare instabilă?”

„Ce am putea pune dedesubt?”

„Cum putem afla dacă este suficient de rezistent?”

Copilul trebuie să transforme o problemă concretă într-o succesiune de încercări și ajustări.

4. Continuă șirul

Începe cu un model foarte simplu:

roșu – albastru – roșu – albastru.

„Ce urmează?”

Apoi:

cerc – cerc – pătrat – cerc – cerc – pătrat.

Pentru copiii mai mari poți introduce secvențe mai complexe:

mic – mediu – mare – mic – mediu – ?

Nu trebuie să folosești numai forme geometrice. Poți bate din palme, sări, folosi tacâmuri, fructe, nasturi mari sau piese de construcție.

După câteva runde, copilul inventează propriul șir, iar tu trebuie să îi descoperi regula.

5. Cum ajunge ursulețul la destinație?

Construiește pe podea un mic traseu din perne, scaune, cutii sau bandă adezivă.

Așază un ursuleț la un capăt și „casa” lui la celălalt.

Copilul trebuie să găsească traseul.

Apoi adaugă reguli:

„Nu poate trece peste covorul albastru.”

„Poate călca doar de două ori pe pernă.”

„Trebuie să ia cheia înainte să ajungă la casă.”

Cu fiecare regulă suplimentară, copilul trebuie să țină cont de mai multe informații înainte să acționeze.

Pentru cei mai mari, traseul poate fi desenat pe hârtie ca un mic labirint.

Citește continuarea pe garbo.ro

---