(P)Beatrice Rancea: Munca, perseverenta, dorinta de a iesi totul perfect ma tin in forma

Iar pentru a putea sa revin am tinut un regim foarte drastic, am avut zile in care nu am mancat absolut
nimic, pentru ca a trebuit sa slabesc 8 kilograme in mai putin de 3 saptamani. Deci trebuie sa faci un efort mare ca sa iti revii, mai ales ca, o data cu varsta, metabolismul e tot mai slab, nu se mai ard caloriile ca la 25 de ani...

R.: Ai revenit acum, din nou pe scena, in spectacolul de la Iasi. Cum de ai luat decizia sa revii?

B.R.: Este un spectacol de teatru-dans, „Bal“, in coregrafia lui Yvette Bozsik, o artista extraordinara, de la Budapesta, cu care am avut o experienta nemaipomenita, pentru ca am putut sa interpretez un rol foarte important in coregrafia si regia ei.

Daca nu era Yvette, nu as fi revenit pe scena. Dupa ce am renuntat la dans si am intrat la Regie, am mai avut propuneri sa colaborez cu teatre, ca dansator sau ca actor, dar am refuzat. Insa n-am vrut, n-as fi putut sa ratez aceasta intalnire, cu Yvette, si datorita ei am revenit pe scena. Si nici nu mi-am imaginat cat de mult simteam, sufleteste, nevoia de emotie si senzatia de implinire pe care le ai pe scena, ca interpret.

R.: Deci nu este acelasi lucru ca regizor!

B.R.: Nu! Senzatiile sunt complet diferite! Pe mine de foarte putine ori m-a implinit sufleteste un spectacol de teatru pe care l-am facut, pentru ca niciodata nu mi s-a parut perfect, niciodata nu mi s-a parut bine... Ganditi-va ca, avand o distributie cu cel putin 30 de actori pe scena - mai ales ca eu, in general, am facut spectacole cu lume multa - tot timpul am avut senzatia ca nu se intampla ceva bine, sau ca lumina nu a functionat in secunda in care am vrut, sau ca actorul nu a facut ce trebuia, deci niciodata nu am fost implinita ca regizor cum am fost ca interpret. De foarte multe ori imi spuneam: “Doamne, ce bine era cand dansam eu, pentru ca stiam ce am de facut cu mine, cum imi iese mie bine!” E greu sa ai grija de atata lume. Reusita depinde de foarte multi oameni si sunt prea multi factori ca sa spui ca, intr-adevar, ai avut o seara perfecta ca regizor.

R.: Esti un soi de perfectionista, probabil, si in general oamenii te dezamagesc. Cum, in general, ne dezamagesc oamenii cand le cerem prea mult.

B.R.: Da, sunt exact genul asta de regizor, spre disperarea interpretilor si a echipei tehnice cu care lucrez. Sunt prezenta la fiecare spectacol, adun echipa inaintea intrarii in scena, sa le spun ce ne propunem in seara respectiva, vorbim despre cum a fost spectacolul ultim, ce a mers bine, ce nu a mers bine. Nu sunt un regizor comod. Dar nici nu as putea fi altfel.

---