Sperieturi fatale din legendele urbane

Azi asa, maine asa, intr-o buna zi, dupa o cearta, sotului ii vine o idee. Cum s-o faca el pe nevasta-sa sa-si dea seama cu adevarat cam cum ar fi viata fara el si fara banii adusi de el in casa.

Si, dupa o cearta, cat femeia era dusa de acasa sa se racoreasca, se aburca el pe masa din sufragerie, atarna o funie de lustra, si-o trece dupa gat si se preface spanzurat.

Sta el cat sta acolo si pana la urma vine si nevasta. Cand il vede, sa cada jos, si nu alta! Tipa, urla, se sperie si iese urland din curte. In drum, da peste vecina batrana, ii zice de nenorocire si fuge mai departe pe ulita sa caute ajutoare.

Vecina intra in casa lor, il vede pe sot atarnat de lustra si aprinde o lumanare, cum ar fi pentru mort.

Sta ea cat sta si-l vegheaza, dar nevasta intarzie: ori ca n-a gasit ajutor, ori altceva, in tot cazul, dinspre ulita - niciun semn.

Si atunci, cum sta baba asa singura cu mortul, numai ce-i vine ei in cap sa umble prin casa sa vada pe unde or tine ei banii: si umbla pe la saltea, se uita pe sub pat, deschide dulapul cu asternuturi si pana la urma gaseste ceva intr-un sertar cu prosoape.

Vazand-o ca umbla la banii lui, sotul se rasuceste la ea si din lat, asa cum era, ii zice: Pai nu ti-e tie rusine, mai, babo?!...

Baba, cand il aude vorbind pe spanzurat, face ochii mari, icneste si moare.

---