Tu fumezi?

Tu fumezi?

Fumatul reprezinta principala cauza de cancer pulmonar, de cavitate orala, esofag, laringe, pancreas, rinichi, vezica urinara si este un factor favorizant al afectiunilor coronariene, bolilor cerebro-vasculare, bolilor vasculare periferice si BPOC.

l reprezinta principala cauza de cancer pulmonar, de cavitate orala, esofag, laringe, pancreas, rinichi, vezica urinara si este un factor favorizant al afectiunilor coronariene, bolilor cerebro-vasculare, bolilor vasculare periferice si BPOC. Un procent aproximativ de fumatori in anul 2000 este de 45% in populatia masculina si 41% in cea feminina. Femeile au acelasi risc crescut de a dezvolta boli vasculare, accentuat de consumul concomitent de contraceptive orale. In plus, fumatul determina anomalii in dezvoltarea fetala, mai ales in ultimele 6 luni de sarcina. Strategii pentru renuntarea la fumat Tabagismul este considerat o dependenta ce necesita un tratament medical compus din: interventia asupra comportamentului (educatie, informatie, sfat) si un suport farmacologic precum si tratarea fenomenelor de sevraj. Majoritatea tentativelor de stopare a fumatului sunt spontane si au o rata de succes redusa - 5 - 7%. Interventia medicala creste rata de succes. Adaugarea unui suport farmacologic o dubleaza. Realitati ale tabagismului Unul din doi fumatori va deceda de o boala datorata fumatului inainte de varsta de pensionare. Cu cat incepeti fumatul mai precoce cu atat riscul de imbolnavire este mai mare. Varsta de debut a fumatului este la fel de importanta ca si numarul de tigari fumate pentru riscul de aparitie a cancerului pulmonar. Femeile au acelasi risc ca si barbati. Doctorii au acelasi risc ca si pacientii. Mituri false «Fumez putin, nu exista nici un risc» Fals. Riscul incepe de la 1 tigara pe zi. «Fumez tigari ‘lights’» Fals. Tigarile ‘lights’ sunt la fel de periculoase. «Sa ma las de fumat dintr-o data poate fi periculos» Fals. Niciodata renuntarea la fumat nu este daunatoare pentru sanatate. Poate avea inconveniente temporare. «Nicotina este responsabila de boala» Fals. Nicotina induce dependenta. Este cea mai putin nociva componenta din fumul de tigara. Fumatul la femei: Creste riscul de sarcina extrauterina. Creste riscul de hemoragie (meno- si metroragii, in perioada sarcinii). Creste riscul de nastere prematura (mai ales la femeia insarcinata, dar si global) si creste riscul de complicatii perinatale. Creste riscul de diabet al copilului nascut la varsta adulta. Induce intarzieri in cresterea fatului (150-300 g) si greutate mica la nastere. Interactioneaza cu anticonceptionalele orale si creste de pana la 20 de ori riscul de afectiuni cardiovasculare. Fumatul la asolescenti: Incetineste dezvoltarea pulmonara. Scade performatiilor spotive. Afecteaza tenul, produce ridarea pielii, induce o imbatranire precoce. Produce halena (miros urat al respiratiei). Avantajele stoparii fumatului 1.Beneficii imediate a) ameliorarea gustului si mirosului; b) reducerea rapida a simptomelor pulmonare; c) reducerea riscului de boli cardiovasculare; d) eliberarea de o dependenta; 2.Beneficiile pe termen lung a) diminuarea riscului de cancer pulmonar; b) ameliorarea performantelor sexuale (barbati); c) beneficii pentru ceilalti (fat, anturaj, cei dragi). Strategia renuntarii la fumat Tabagismul necesita asistenta medicala. Nu evitati sa cereti sfaturi medicului dumneavoastra. Tratamentul medical este compus din: o interventie asupra comportamentului, educatie, informare, consiliere, suport mediamentos pentru tratarea fenomenelor de sevraj. Majoritatea tentativelor de stopare a fumatului sunt spontane desi au o rata a succesului redusa, aproximativ 5 - 7%. Interventia medicala creste rata de succes. Adaugarea unui suport medicamentos dubleaza rata de succes. Suportul medicamentos inseamna substituenti de nicotina si alte preparate. Simplul fapt ca un medic a interogat un fumator asupra obiceiului sau dubleaza sansele de stopare la un an. Sfatuirea privind renuntarea ofera fumatorului convingerea ca exista sanse de renuntare. Un stimulent major il reprezinta obtinerea de sprijin din partea anturajului. A nu fuma este normalul - fumatul este o exceptie. Majoritatea adolescentilor si adultilor nu fumeaza si pot de asemenea sa aprecieze o pauza, o cana de cafea, sa raspunda la telefon si sa faca fata stresului din viata cotidiana fara sa fumeze. Personalul sanitar care nu fumeaza sau care renunta la fumat este mult mai credibil decat cel care fumeaza. Daca tot personalul sanitar ar practica interventia minimala asupra fumatorului, diminuarea bolilor datorate fumatului ar permite castigarea in fiecare an calendaristic a 2500 ani de viata la fiecare 1000000 locuitori (3500 ani de viata daca s-ar folosi si substituenti nicotinici ). Interventia este activitatea de prevenire cea mai rentabila din sanatate publica. Un articol de Cristian Andrei Bobocea Sursa:

Vizionare placuta


Kudika
2 Mai 2007
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.


Setari Cookie-uri