Replica sotiei care O SA supravietuiasca amantei sotului

Ma sfatuiesti sa il iubesc mult… dar iarasi ma intreb, te intreb: ce am facut si fac de o viata intrega, parca de o eternitate, parca dintotdeauna? Nu am iubit peste masura? Imi spui ca nu il ascult, ca nu il inteleg… dar cine a fost acolo sa ii ofere intelegere, afectiune, sprijin si sa-l faca sa zambeasca? Cine a stat pe marginea patului de spital rugandu-se pentru minuni? Si cui s-a destainuit atunci cand pentru prima oara l-am vazut pe barbatul vietii mele (Doamne, oare si al vietii tale?) plangand? Cine l-a vazut zambind? Cine a inteles ca nu pot trai si nu pot fi eu decat daruindu-ma cu totul? Da, tot lui...

Ce am gresit? Cand? Cum? In ce punct nu am investit suficient de mult? Am uitat sa fiu seducatoarea barbatului meu in momentul in care l-am cucerit? Mi-au stirbit responsabilitatile si grijile si viata cea de zi cu zi din zambetul meu (asa l-am cucerit, mi-a zis…)? Cand s-ar rupt acel “ceva” de care spui? Si cine l-a rupt? Spui de pasiune… as fi putut sa jur ca inca exista, ca marile si micile probleme de zi cu zi nu au stirbit-o cu nimic. Ne-am pierdut noi in panza obisnuintei si a monotoniei? Ne-am plafonat si am uitat ca trebuie sa investim in noi insine, in ceea ce am construit in doi? Dar eu unde am fost de nu am vazut? Si tu de unde ai aparut? Cine ti-a facut loc sa intri in viata noastra? As suporta totul cu demnitate, asa cum s-ar cuveni, daca as stii ca eu nu. Nu numai eu…

Si mai stii ce? Nu o sa renunt pentru nimic in lume. Nu o sa plec, nu o sa ma dau batuta. Pentru ca eu inca il iubesc. Poate ca, odata cu timpul as putea sa-l iert, sa ma iert, sa uit, sa inchid ochii cosmarului. Asta daca iti supravietuiesc… daca esti doar o ratacire de moment si nimic mai mult. Si de unde sa incep? Cum sa te infrunt? Si cum sa Il mai privesc ca si inainte in ochi? Cum sa ma privesc in ochi? Aici chiar mi-ar prinde bine un sfat.

D-na T.

Sursa: Garbo.ro, ghidul tau si al familiei tale

---